Ba le fac, ba le desfac: scap de supa de dovleac?

Se apropie Sarbatoarea Toamnei in Austria, scolile si gradinitele incep un maraton culinar a carui vedeta este an de an … dovleacul, adica bostanul. Prajituri, prajiturici, prajiturele, supe si supite, sosuri si sosulete, marmelade si dulceturi cu bostan.

Dovleac Hokkaido. Foto Credits: Angelika ANTL

Dovleac Hokkaido. Foto Credits: Angelika ANTL

Cand ne-am mutat aici, zic sa intru si eu in trend, asa ca am incercat niste briose cu dovleac si cam atat. Desi primesc solicitari, eu in fiecare an, fug de supa de bostan! Daca nu ma inspira ceva, nu gatesc si pace, ca iese catastrofa, transmit toata ne-placerea mea mancarii si asta se simte. Nu m-a animat ideea de bostan cu gust sarat, pentru ca pana ieri, am avut doar experienta bostanului in varianta dulce (placinta sau copt cu zahar!) si nici nu mi-a trebuit mult sa-mi inradacinez prejudecata ca bostanul e bun doar dulce.

Da’ cum schimbarea inseamna viata si viata inseamna schimbare, iaca au sosit si profesorii cand elevul a fost pregatit: cei 2P, Pavel si Petru. Sa vedeti. Drumul spre scoala lui Pavel trece pe langa un camp de bostani, unde un domn cu zambet larg, barba de spiridus, fata de bonom si motocicleta Harley Davidson 🙂 vinde la adapostul unui cort peste 10 soiuri de bostani.

Foto Credits: Weyeneth Kuerbis

Foto Credits: Weyeneth Kuerbis

„Maaaaaama…, cand ne faci prajitura cu dovleac?”, „Maaama, mai bine supa! Supa, supa, te roooog, ca am mancat 4 portii odata, cand eram la gradinita…” asta aud in fiecare  zi de cand si-a deschis omul ”taraba”. Am franat hotarata sa descopar si eu apa calda, no! Am cumparat cu curaj doi bostani mititei Hokkaido (se mananca cu coaja), ca in cazul in care dau vreun rateu cu primul, sa mai am unul pentru alta incercare si nici sa nu plang a risipa. La capitolul experimente in bucatarie sunt mereu blanda, rabdatoare si ingaduitoare cu mine, sa stiti.

Vin acasa hotarata sa fac supa de dovleac si briosele – dramatically improved version. Dar mai intai supa. Pornesc de la o reteta Jamie Oliver, cu gandul ca o sa o dreg eu cumva acolo unde nu-mi place cum caleste el ceapa si legumele in ulei incins.

Zis si facut. Pun rotunjorul pe masa, alung din minte scepticismul si toate ambitiile din relatia mea cu el 🙂 , imi pun muzica vindecatoare a lui Lex van Someren, aprind un betisor de lemn de trandafir, ma regrupez in inima, ma-nchin si … pe el, copii! Cuprind bostanul cu hotarâre, ii declar iubire, il tai felii si-i curat semintele in timp ce-i cant. 🙂

Pun feliile in tava si presar peste ele repede pana nu ma razgandesc, un amestec din: 1/2 lingurita pulbere de coriandru, 1/2 lingurita sare neiodata (de ce neiodata?), un varf de chilli (boia iute) si un varf de piper macinat. Hai alinirea si la cuptor, la 170 de grade, sa zic vreo ora?…, pana se caramelizeaza pe margini si se inmoaie precum un cartof copt.

@ Cristela GEORGESCU, 2016

@ Cristela GEORGESCU, 2016

Ca sa fiu sigura ca am si o varianta de rezerva la pranz, am pus la cuptor, in acelasi timp cu dovleacul, un pilaf Simplu (pregatirea 5 minute), incadrat de toti cei trei baieti la categoria ”Mananci si plangi” (de placere, evident!). 🙂

@ Cristela GEORGESCU, 2016

@ Cristela GEORGESCU, 2016

Scot bostanul, il las sa se racoreasca putin si picur cu rabdare pe fiecare felie, cativa stropi de ulei de masline presat la rece (folosesc o sticla cu pipeta).

Booon, acum … cenzura! Gust prima, inainte sa purced cu supa: ”Daca nu-mi face cinste, il arunc far’ sa suflu o vorbulita si ma prezint la inaintare doar cu pilaful”, zic in sinea mea. Musc putin, dintr-un colt. Mestec atent, cu ochii inchisi. Mai musc putin. Inca putin. Mestec si savurez, cu privirea pierduta in zare… Musc zdravan, infulec felia, ca nu mai rezist! Inchid ochii si tip de bucurie, topaind de pe un picior pe altul: „Ah, voi, Ceruri, ah, voi ingeri, ah, Tu, Doamne, de ce e fiinta umana asa fixista si n-are incredere in intuitia Divina? Baieti, veniti repede sa va dau ceva bun, bun, bun!”. Fac repede si-o poza cu telefonul, cat mai am la ce.

@ Cristela GEORGESCU, 2016

@ Cristela GEORGESCU, 2016

Dovleacului asta asa i-a fost scris: sa o duca pana la jumatatea retetei, deh! S-a zis cu supa (iar!), dar n-a fost nimeni dezamagit. Mai ales ca in drum spre scoala, azi dimineata, l-am cumparat pe regele bostanilor Hokkaido, sa ne-ajunga pentru un bis, dar si pentru supa crema.

@ Cristela GEORGESCU, 2016

@ Cristela GEORGESCU, 2016

Supa crema de dovleac
(zamislita pe 4 octombrie 2016, in completarea articolului)

@ Cristela GEORGESCU 2016

@ Cristela GEORGESCU 2016

In timp ce dovleacul se coace asa cum am descris mai sus, toc marunt o ceapa uriasa, sau doua verisoare mai mici, o jumatate de morcov si o feliuta de telina (sau o tulpina verde de telina) si le inabus in apa, cu capacul pus, timp de 15 min min, la foc mic.

Pun urmatoarele intr-o oala mare, ca sa am loc sa ma misc cu blenderul/mixerul vertical, deci nu cel cu cupa, ci cel in forma de bâtă 🙂 :
– 10 felii bostan
– 1 litru supa clara de zarzavat (sau apa). Puteti pune si mai mult lichid, dupa cum va place sa fie consistenta.
– legumele inabusite
– o jumatate de morcov crud si o jumatate de felie telina cruda (am invatat de la Ing. Valeriu Popa sa pun intotdeauna crude jumatate din legumele pe care am nevoie sa le folosesc la supa crema).
– adaug o jumatate de lingurita de pulbere de coriandru, o jumatate de lingurita de sare si putin chilli. Asa am SIMTIT eu ieri. Voi faceti fix cum va dicteaza sufletul vostru, nu cum va indic eu. M-am indragostit de coriandru si de ardei iute, na, ce sa fac? 🙂 Am patit la fel cu ghimbirul si turmericul, prietenii suprarenalelor, ajunsesem asta vara sa pun ghimbir si turmeric in orice, de la dulce la sarat, de la crud, la gatit.

Am facut ieri supa care a avut succes uluitor, am facut si azi un bis la cererea admiratorilor 🙂 , maine mai fac o portie. Apai sa le-ajunga dara, cat sunt eu plecata in Romania sa dau Bun de Tipar pentru Simplu 2, o carte pentru copiii de toate varstele, de la 0 la 100 de ani si in care veti gasi superb ilustrata de Cristiana Radu, Povestea Supei pentru Imunitate + sfaturi de sanatate de la bunica). 🙂

Ilustratie in lucru, pentru Simplu 2. @ Cristiana RADU, 2016

Ilustratie in lucru, pentru Simplu 2. @ Cristiana RADU, 2016

Cu pofta buna si inima buna,

Opinii 27 opinii

  1. Buna,
    Nu il curatam de coajă, o mâncăm si pe ea daca este bio ?

    1. Multumesc, draga Laura, am uitat sa precizez: Hokkaido se poate manca cu coaja cu tot. Imbratisari.

  2. Buna ziua,
    eu fac foarte des supa crema de dovleac in varianta totul fiert (dovleac, ceapa, usturoi, vreo 2 morcovi si o bucățică de ghimbir). Si dovleacul copt e foarte bun.

  3. Vai Cristela! Te iubesc! Mi-ai favut o pofta de dovleac copt …. Si eu tot in varianta de dulce il prefer, dar dulce ca el e dulce, nu ca ii pun eu zahar, mancam asa cand eram copii, dar cred ca acel zahar era nevinovat fata de cel de acum, pe care il simt in constiinta si corp ca nu este prietenul meu! O sa merg si eu sa cumpar! Am o reteta pt tine de biscuiti cu dovleac:
    Ingrediente:
    •120 g pulpa dovleac copt
    •280 g faina
    •110 ml ulei de floarea soarelui/arahide/struguri
    •sirop de orez / pasta de curmale dupa gust
    •Punem pulpa intr-un vas si o pasam cu ajutorul unui blender. Adaugam uleiul, faina amestecata cu praful de copt si ulterior cernuta, indulcitorul .
    •Amestecam pana cand obtinem un aluat omogen, cu o consistenta relativ moale.
    •Umplem pistolul de biscuiti cu aluat si formam biscuitii direct in tava de cuptor netapetata.
    •Ii coacem in cuptorul preincalzit la 180°C, pentru circa 12 minute. Biscuitii nu trebuie sa se rumeneasca deloc la suprafata, ci doar discret pe margini.

    Se pot oferi copiilor dupa 6 luni.

    Nu am testat-o inca! Si stiu sigur ca nu voi pune praf de copt!
    Asa, si inca o apreciere! Pozele transmit un loc superb de acolo de departe de la voi ❤️ E minunata asezare voastra 😇 Numai bine si spor la mancat dovleci!!

  4. Doamne, Cristela, iti inteleg perfect programul pt ca si eu sunt fix in aceeasi situatie si dc cineva ar pretinde de la mine sa mai scriu si ceva pe vreun blog, l-as…dar tu…tu, draga mea, esti fenomenala, rad cu pofta de cate ori scrii cateo patanie de-a voastra si-mi imaginez un fel de desene animate cu familia Georgescu 🙂
    si pentru ca asa imi ploua in gura, am o jumatate de placintar in frigider, ma duc, il tai acusica felii, il dau si eu cu aceleasi mirodenii, si…o sa vad ce iese…si asa nu am mancare pt cina. nu am hokkaido, oare merge sau il arunc?
    p.s. gasca mea e asa de zburlita cand fac chestii gastronomice..noi, iesite din uzualul meu de mama care nu mai are idei de mancarica. am fugit la atacat dovleacul!

    1. am revenit!am ramas fara cuvinte…nu am mancat in viata mea dovleac copt in afara de placinta.acum e prima data cu sare si cilli si mirodenii…hmmm doamne ce bun e.maine cumpar un dovleac intreg ca jumatatea mea mica a disparut instantaneu.multumesc de inspiratie, Cristela!

  5. Totusi am vrea si supa de dovleac draga Cristela, ca eu nu prea stiu cu ce mirodenii sa o asezonez!
    Multumesc tare mult pentru reteta!

    1. Copiii mei (7 ani) adora supa crema de dovleac (ocupa locul fruntas in topul mancarurilor cu lingura, desi o servesc cu paiul). Eu ma straduiesc sa contrabalansez dulceata dovleacului cu acreala de la rosii proaspete. Mai pun morcov, cartof si putin ulei de masline, iar pt aroma doar un pic de turmeric. Deci fara ceapa fara usturoi. Recomand cu drag combinatia noastra.

    2. Draga Mariana, am publicat in completare si reteta supei, multumesc!

      Cu drag,
      cristela

  6. Buna,

    Care e reteta pilafului Simplu de facut in 5 min.?

  7. Un mic amendament: reteta nu este a lui Jamie ci a lui Merlin Jobst. Mi-am adus aminte pt. ca am incercat si eu reteta lui.

    1. Draga Corina, multumesc pentru intelegerea ca nu am timp pentru lantul slabiciunilor. Am dat sursa, mai departe se ocupa de fineturi cine doreste. Merlin est editor la Jamie Oliver si acolo a postat-o, deci si-a cedat „drepturile de autor”. Multumesc.

    2. Buna Cristela, de fiecare data cand citesc imi sprijini hotararea luata de a locui la Viena 🙂 , este greu sa vezi in jurul tau oameni fara zambet , in tara, aici e altceva.. Eu de 5 ani sint vegetariana iar bebelusul meu de 10 luni adora mancarea simpla . Multumim ca existi . Cand e sarbatoarea toamnei in Austria?

    3. Draga Camelia, multumesc pentru mesaj si pentru ca existati. Sa stii ca noi nu locuim la Viena, ci intr-un mic sat, de cateva sute de locuitori. Sunt peste 15 ani de cand am inteles ca viata marilor orase nu este pentru noi.

      Sarabatoarea Toamnei este in prima saptamana din Octombrie, in zile diferite in fiecare an.

      Cu drag,

      cristela

  8. Buna ,Draga Cristela cred ca e foarte buna reteta ta eu am una in care nu pun sare , doar usturoi , ghimbir si 1 pahar de vin alb de tara.
    Pot cumpara cartea???/
    Cu drag

    1. Multumesc, Veronica draga. De asta imi place in bucatarie, ca e ca la atelierul de pictura: creativitatea nu are margini! Maiestria unui bucatar sta in arta de a se juca cu mirodeniile, ai intuit corect, bravo tie!

      Daca te referi la Simplu 2 care va fi O BIJUTERIE, am vazut ieri macheta care va intra la tipar, din 19 noiembrie si va fi insotita de 2 cadouri pena la Craciun – bucurie si surpriza! 🙂

  9. Da ,ma bucur din suflet pentru totate realizarile tale.Astept cu nerabdare sa pot face comanda la Simplu 2.Am citit-o si am recitit-o si pe ,,Simplu 1″.Bucurie infinita.Cu drag

  10. Buna Cristela. Am mancat azi seara bostan copt in forma sarata, bun, bun, buuuuun!
    Pentru supa o intrebare: bostanul in supa de zarzavat se blenduieste crud? Multumesc

    1. Draag Natalia,

      Multumesc pentru intrebare. Nu crud, ci exact preparat asa la cuptor. Doar ca la noi, din cuptor n-a mai ajuns in supa clara de zarzavat, pentru blenduit, l-am mancat asa. Azi pregatesc si eu din nou supa crema de dovleac copt.

      Pofta buna, impreuna!

      Cu iubire,

      cristela

  11. Salutare, draga mea Cristela, iti multumesc de precizare, iari am facut aceasta supa si baiatul de 5 anisori a cerut de 3 ori!!!! Da zic ca e buna si e pe placul copiilor ca e simpla.
    Imi permit o intrebare, caut acum surse de unde sa iau cerealele si apoi sa mi le macin acasa ( inca nu am cumparat moara, dar si la asta acum ne gandim serios) si am gasit la un producator local de aici din Toscana propune Farro Decorticato -triticum dicoccum- , si ma gandeam daca e bine ca e decorticat? Tu ce zici?
    Iti multumesc din suflet pentru prezenta ta,
    Cu drag,
    Natalia

    1. Draga Natalia,

      Daca ai cumva cartea mea Simplu 1, am explicat pentru copii de toate varstele (de la 0 la 99 de ani) de ce e de preferat sa alegem cereale integrale. Deci nu grau decorticat. De preferat Kamut (Korasan) sau Triticum Aestivum.

      Cu mult drag,

      cristela

  12. Eu de 10 ani de cand sunt pe meleagurile ‘aceastea’, sunt cea mai fericita toamna cand apare dovleacul. L am adorat asa de mult incat imi fac provizii de peste 10 dovleci ‘sa am pe iarna’. La noi se duc asa de repede si nu m-as plictisi de el niciodata. In cuptor cu sos sarat(gen caju-otet de mere/mustar-miso-usturoi) sau cu branzica vegana, sau cel mai rapid-in supe (cea mai simpla supa pe care o fac e cea cu chimion si doar dovleac, atat!)- si mereu cu coaja.. Si cand mi-aduc aminte cat timp pierdeam inainte scoatandu-i coaja ;).
    M- a amuzat postarea ta, Cristela, si iti multumesc de reteta! iti doresc un noiembrie plin de culoare!

    1. Draga mea Natalia, eu iti multumesc pentru ideea cu proviziile, desi ma antrenez cumva in directia opusa de un an si zau ca nu e simplu (sa scap de obiceiul dobandit in comunism si accentuat de consumism, acela de a face stocuri!). Ador dovleacul, am dovedit si noi ultimul bostan saptamana trecuta, insa luni incep copiii scoala si trec iar pe langa domnul cu bostani! Mi-ai facut pofta, voi cumpara inca doi! Te imbratisez cu mare drag.

      cristela

  13. Nu fac stoc decat la ceva ce stiu ca dupa pot gasi la un pret de cateva ori mai mare…macar la ceva sa fie bun comunismul dobandit 😉
    Te imbratisez si eu!

    1. Asa e, draga mea, desigur. Noi am facut pivnita in pamant, pentru a face stoc de fructe si legume romanesti peste iarna. Nu pot sa cred ca 16 cremwursti costa 2.67 euro si 6 mere costa tot atat. Cu iubire, te mai astept, voi testa sosul tau! 🙂

  14. Da, si eu sunt suparata cand vad promotii gen 3+ 3 gratis la carnati si niciodata la fructe sau legume, fetele mele deja fac caz-de-necaz de subiectul asta ;). Cu mult drag!

  15. Salut cu plecaciune toamna care ne daruieste dintr-ale ei, si cu bucurie pe voi, care mereu imi dati noi inspiratii pentru bucatareala. Am auzit odata undeva ca bostanul se potriveste cu naut. Si maaaare dreptate avea!!! Bostanul la cuptor aromat si cu o lingura doua de naut fiert, simplu. Poate si o urma de usturoi, da’ nu-i obligatoriu. Un deliciu!
    Natalia, imi face placere sa te gasesc in Toscana, ca tare draga imi mai e si mie!:) Iti recomand graul Verna de pe valea Casentino din Toscana. E un grau antic la fel ca alacul, cu un continut fff mic de gluten. Ah, si fugi de cerealele care au si „perlato” adaugat langa nume; le-au curatat de tot ce aveau mai bun.
    Un sfarsit de toamna gustos!

Care este opinia ta?