Calciu, fier si proteine. Cum s-ar zice … CaFeline!

Actualizare 3 martie 2016: Cand vine vorba de adoptarea unei diete fara produse de origine animala, apar diverse frici pe care le-am preluat sau cu care am fost contaminati. Eu una … am fost campioana intergalactica la frici. Frici de toate felurile si din toate vremurile, nu doar frici ca proaspata mamă. Asa ca stiu ca nu se scapa de ele batand din palme, gandind pozitiv, confesandu-ne public sau participand la cursuri de dezvoltare personala. La fel cum nicio autoritate in sanatate nu ne poate vindeca trupul, nicio autoritate in dezvoltare sau transformare personala, niciun mentor spiritual nu ne poate vindeca sufletul. Noi suntem cheia. Singura. Dumnezeu, medicii, terapeutii, coachii, ghizii sunt doar o usa deschisa prin care, ca sa ne vindecam, trebuie sa pasim noi insine, de unii singuri. Nimeni nu poate face aceste demersuri in locul nostru.

In semn de recunostinta si de imputernicire pentru mamele care citesc acest blog am adunat din practica personala directa, posibile „solutii” de salvare in fata diverselor frici legate strict de alimentatia copiilor.

1. Frica de carente: Cum ne asiguram ca evitam carentele?).
2. Frica de calitatea inferioara a proteinelor  (in ignoranta noastra suntem cu totii realmente intoxicati cu proteine fara sa constientizam acest fapt): Goana dupa proteine
3. Frica de insuficienta aportului de calciu (Ca): Surse de calciu si absorbtia Ca in organism
4. Frica de insuficienta aportului de fier (Fe): Ce facem in caz de anemie?
5. Frici din categorie „rasu-plansu”: lipsa proteinei animale duce la retard mintal sau deces. Temeri si adevaruri stiintifice despre nutritia copiilor, articol pe care l-am realizat cu ajutorul Dr. John McDougall.

Later edit. Inclusiv la acest articol am raspuns la un avertisment primit de la medicul pediatru in legatura cu retardul mintal in absenta ingerarii de proteina animala. Corina imi scrie: „Din seria asta rasu-plansu – lipsa proteinelor duce la retard mintal – eu am fost avertizata chiar de pediatru ca se poate intampla. Dumneaei sustinea ca celulele din creier nu se vor dezvolta in lipsa proteinelor animale. Ce sa zic, copilul are acum 3 ani si nu da semne de handicap.”

Desigur. Este de inteles, pentru ca anatomia, dar si fiziologia si biochimia celulara sunt materii prezentate la scoala moderna de medicina parca intr-adins alambicat si trunchiat, asa incat nu e de mirare ca intelegerea si cunoasterea, precum si informatiile nutritionale sunt trunchiate, false si superficiale. Cunoasterea noastra, de parinti si pacienti informati, ne ajuta insa sa nu acceptam orice explicatie ca fiind si valida sau adevarata.

Proteinele stau la baza structurii organismului. Indiferent de originea lor, sunt alcatuite din aminoacizi si sunt structuri pe baza de azot, sulf sau fosfor. Corpul are nevoie de aminoacizi, nu de proteine. Orice exista in natura si are structura definita, contine aminoacizi. Adica orice leguma, fruct, nuca, fir de iarba, frunza, samanta etc.

Ii amintim cu iubire medicului pediatru ca dragul nostru organism este o structura pe baza de carbon, nu de azot, sulf sau fosfor. In primul rand are nevoie de carbon, pentru VIATA – din carbohidrati, preferatii organismului fiind cei simpli, nu cei obtinuti prin sinteza sau prelucrare industriala (fructoza, glucoza, galactoza din laptele matern).

Carbonul este elementul chimic care sta la baza vietii pe Pamant. Toate structurile vii sunt alcatuite din carbon. Ca si motorul unui autoturism, si organismul nostru functionează cu un amestec de Carbon si Oxigen. Doar ca organismul nostru are miliarde de motorase, la nivelul fiecarei celule, mitocondriile sunt carburatorul unde se „amesteca” carbonul cu oxigenul si rezulta energia, dinamica, VIATA. Oprirea funcției mitocondriale este primul semn al unor boli degenerative si neurologice (inclusiv cancerul). Cand uzinele de energie ale unei celule nu mai functioneaza, celula slabeste si moare.

Avem nevoie de carbohidrati, de lipide si de proteine (de fapt aminoacizi), insa nu in proportie egala. Dr. Colin Campbell, spune ca proteinele nu trebuie sa depaseasca 10-12% din volumul zilnic de mancare. Iar Dr. Robert Morse spune ca suntem de-a dreptul intoxicati cu proteine si ca o dieta bazata pe alimente crude in proportie de minim 51%, predominant fructe, asigura o curatare blanda, permanenta a organismului.

Genul asta de framantari este rezultatul lipsei de cunoastere si intelegere simpla si unitara a naturii si a organismului, inclusiv si mai ales din partea specialistilor. Prea putini dintre ei au experimentat propria vindecare, detoxifiere, regenerare si revitalizare inainte de a vorbi despre ele prin autoritatea unei diplome. Am putea urma exemplul lui Dumnezeu cand evaluam informatia si ne alegem mentorii, adica sa tinem cont de „cicatrici”, mai presus decat de diplome si titluri. Afirm cu responsabilitate ca nu prea cunosc adulti, copii sau specialisti sanatosi. Nu e nevoie sa fiti de acord cu mine, dar va rog sa faceti o simpla evaluare (punctul 5 si punctul 7 ale evaluarii, sunt conditii obligatorii, la care majoritatea dintre noi picam).

Personal, cu cat aflu mai mult, devin constienta de cat de putine stiu si de cat de multe nu stiu si nu stiu ca nu stiu. De aceea am scris despre Cat de corecte sunt opiniile mele despre alimentatie? De aceea studiul permanent si practica intensiva in mod bland, disciplinat si consecvent sunt pentru mine strategie de viata. Pasesc pe cararea cunoasterii, a libertatii si a vindecarii cu recunostinta pentru sprijinul familiei, al mentorilor mei medici si calauzitori spirituali, al comunitatii de cititori si al lui Dumnezeu, care imi permite sa constientizez ca sunt un copil fericit si iubit al Universului.

Libertate

17 Noiembrie 2011

Dieta vegana pe baza de alimente integrale (ca altfel… si cartofii prajiti, si cola, si zaharul, si cremwurstii de soia si borcanelele cu piureuri de fructe pentru bebelusi – toate sunt vegane, nu-i asa?) este cea fara alimente de origine animala si se mai numeste dieta zero colesterol (nu exista colesterol  in alimentele de origine vegetala; el este esential pentru sanatate, asa e, dar asta nu inseamna ca e nevoie sa consumam alimente pline de colesterol, ca sa avem parte de beneficiile lui. Organismul nostru, in principal ficatul, produce singur colesterol. Colesterol „made in me”).

Cand spun ca suntem o familie care nu consuma proteina animala, curiozitatea, interesul autentic sau – din contra – dispretul, ia forma acestor intrebari laitmotiv:

Si din ce iti iei Ca daca nu mananci lactate si oua?
Din ce ia copilul alaptat Ca, daca tu nu mananci lactate?
Ai grija sa nu pierzi sarcina, din ce vrei sa creasca copilul?
Daca o sa ramai fara dinti dupa sarcina?
Vrei sa cazi din picioare de anemie?
Ca vegetarian, daca nu iei suplimente pe baza de Fe, stii ca nou nascutul va fi anemic?
Hai, am inteles cu carnea si ficatul, dar cu lactatele ce ai?
Nu iti e frica sa nu ajunga copiii rahitici?
Are legatura cu religia?
Da’ ce, vrei sa nu mai mori?

Un foarte scurt raspuns la intrebarile de mai sus: „De ce nu ma tem sa fiu strict vegetariana?”.

Intrebarile de mai sus – si multe altele – arata ca ne comportam ca si cand alimentele vegetale nu contin Ca si Fe sau, ca si cand oamenii sunt facuti doar din Vitamina B12 si Ca. Uitam ca suntem fiinte spirituale si ca doar ne purtam existenta actuala intr-o lume materiala. Hrana este informatie energetica, mai presus de matematica nutrientilor in farfurie. De aceea programul si motto-ul sub care imi desfasor activitatea se numeste Hrana dincolo de Hrană™. Mai trist insa e ca avem incredere ca ceea ce ni se prezinta frumos ambalat si bine promovat sub emblema „naturale” sau „de tara” sunt chiar produse pure. Aud destul de des, „noi mancam doar oua de tara”. Probabil cunoasteti ca sunt cazuri deloc putine cand gainile „de tara” sunt crescute cu hrana „de oras”. Despre cat de sanatoase sunt produsele „de tara” am scris aici si aici.

Asa ca pana una-alta, mi-a venit ideea unei retete cu Ca si Fe din surse vegetale, o reteta care sa linisteasca parintii si sa le faca placere copiilor, daruindu-le in acelasi timp si sanatate. Pe verificate, raspund perfect exigentelor impuse de papile gustative pretentioase. Sunt pline de antioxidanti si alte substante valoroase, care si-au dat mana cu mine pentru a demonstra printre altele si un principiu esential in nutritie: intregul valoreaza mai mult decat suma partilor.

Prea des aud cum parintii sunt preocupati in a asigura aport de un anumit nutrient mult ravnit din cauza reclamelor (gen Ca, Fe, vit B12, proteine, omega 3, omega 6) si tind sa lase deoparte faptul ca o buna nutritie e asigurata de actiunea combinata a substantelor din alimente si ca organismul nostru a fost creat in asa fel incat sa stie cum sa beneficieze la maxim de aceste substante asa cum sunt ele „asamblate” impreuna. In plus, asa cum am explicat in postarea despre Cum ne asiguram ca alcatuim un meniu nutritiv?, aportul nu inseamna „Gata! Mi-am facut datoria!”, important este ca nutrientii respectivi sa fie absorbiti in sange (sarcina intestinului subtire care la cei mai multi dintre noi este plin de lipici – mai ales gluten din produse de patiserie si „de rontait” si de placa mucoida) si apoi utilizati de organism (sarcina sistemului endocrin si a receptorilor celulari – o alta hiba prezenta la majoritatea adultilor si copiilor, vezi articolele despre suferinta glandei tiroide si epuizarea glandelor suprarenale).

CaFeline

CaFeline ciufulite de mine :)

Pavel 2 ani – CaFeline ciufulite de mine :)

Timp de preparare: 20 min (migaloase); cantitatea e pentru aprox 30 bomboane de marimea unei nuci; se pastreaza cel mai bine la frigider. Ele rezista si o saptamana – despre voi nu stiu cat rezistati 🙂

De la ce varsta?
Sunt destul de bogate in grasimi, de aceea le recomand copiilor peste 1 an si jumatate. Despre nuci/seminte in diversificare am scris aici. Pentru copiii sub 18 luni, sugerez ciocolata de bebici (Schema de Diversificare a lui Petru la data de 8 noiembrie 2011) sau mousse de ciocolata, care lasa urme peste tot 🙂

Actualizare 3 martie 2016:  Reteta de CaFeline iese la fel de gustoasa, la fel de nutritiva si ceva mai simplu de digerat si de absorbit pentru organism, daca scoatem complet fulgii de ovaz. Bineinteles ca puteti folosi mai putine feluri de seminte si nuci, fara sa renuntati de tot la ele, ci alternandu-le. Paradoxal, simplitatea inseamna abundenta si complexitatea inseamna carenta! Am incercat chiar azi varianta simplificata, avand in vedere ca nu mai gatesc „bombe” nutritive (de ce?)  si am eliminat de 1 an de zile glutenul din alimentatia noastra (de ce?).

In volumul al doilea din colectia Simplu am inclus o reteta personala de marzipan atat de simplu, delicat si usor de realizat, incat ma tem ca vor fi detronate CaFelinele …

Ingrediente:
10 linguri seminte susan neprajit
4 linguri seminte Chia (daca nu aveti, atunci nuci romanesti macinate)
4 linguri nuca de cocos (daca nu aveti, atunci alune de padure)
4 linguri migdale
10 linguri fulgi de ovaz
3 linguri merisoare deshidratate (daca nu aveti, se pot inlocui cu stafide, prune sau caise uscate)
2 linguri cu varf de pudra roscove (carob)
2 lingurite unt de cocos (merge si fara, dar inlocuiti cu 1 lingura fulgi ovaz si 2 lingurite carob)
miere – dupa gust, de preferat cremoasa (merge si lichida, dar mi se pare ca ies mai bune asa)
putin lichid (apa, lapte vegetal, suc de portocala, de mar etc) – doar daca vi se pare ca nu s-au incorporat bine toate ingredientele.
Optional – 3-4 picaturi esenta de rom bio

Mod de preparare: Toate semintele, fulgii si fructele uscate se rasnesc pana se fac faina. Toate semintele se rasnesc obligatoriu, pentru ca altfel nu se digera si aportul lor nutritiv este egal cu zero. Trec prin organism precum trenul prin gara. Am citit ca semintele de Chia sunt singurele care se digera, dar cu respect marturisesc ca la Pavel nu s-a adeverit. 🙂 Asa ca le macin si pe ele.

Daca folositi nuci romanesti, pentru un efect „Ferrero”, nu le faceti faina, ci macinati-le mai mari, ca pentru coliva (nu imi vine acum nici o alta comparatie mai relevanta) – atentie insa, nu le dam decat copiilor cu dinti, care au experienta in a rontai (lui Pavel am avut incredere sa ii dau nici, migdale si alte feluri de nuci abia dupa 1 an si 8 luni). Altfel, pastram efectul Ferrero doar pentru copii mai mari si parinti.

Se amesteca bine de tot, pana se obtine o pasta si se lasa min 30 min, ca semintele Chia sa traga lichidul in exces. La final ar trebui sa fie de consistenta plastilinei. Se rup cu mana bucatele mici si se modeleaza in palma sub forma de bomboane. Se tavalesc prin pudra de roscove, sa fie CaFeline pure. 🙂

CaFeline pure

Optional, pentru „impresie artistica”, le puteti tavali si prin seminte de susan, nuci pisate sau cocos razuit.

CaFeline asortate

Dupa sedinta de modelare si „make-up”,le lasati sa se racoreasca pret de 2-3 ore la frigider si apoi … la ataaaaac! Fiecare dupa ce-i permite varsta! 🙂

Petru 7 luni

Petru 7 luni

De unde mi-a venit ideea numelui?
Ca – de la calciul din susan, dar si din Chia, migdale si ovaz.
Fe – de la fierul din Chia, dar si din susan sau nuci. Atentie Fe se absoarbe in organism mai ales in prezenta vit C, de aceea am folosit merisoare si putin suc de fructe.
„-ine” – de la abundenta de proteinele si vitamine din toate ingredientele.

Pentru copiii acestei lumi si pentru nemurirea stelutelor din privirea lor,

Fratiile lor, florivori :)

Fratiile lor, florivori :)

Opinii 133 opinii

  1. Din seria asta “rasu-plansu” – lipsa proteinelor duce la retard mintal – eu am fost avertizata chiar de pediatru ca se poate intampla. Dumneaei sustinea ca celulele din creier nu se vor dezvolta in lipsa proteinelor animale. Ce sa zic, copilul are acum 3 ani si nu da semne de handicap.

    1. Draga Corina, desigur. Categoria „rasu-plansu” a fost creata doar pe baza avertismentelor primite de mame de la medici pediatri sau medici de familie. Este de inteles, pentru ca anatomia, dar si fiziologia si biochimia celulara sunt materii prezentate la scoala moderna de medicina parca intr-adins alambicat si trunchiat, asa incat nu e de mirare ca intelegerea si cunoasterea, precum si informatiile nutritionale sunt trunchiate, false si superficiale. Cunoasterea noastra, de parinti si pacienti informati, ne ajuta insa sa nu acceptam orice explicatie ca fiind si valida sau adevarata.

      Proteinele stau la baza structurii organismului. Indiferent de originea lor,sunt alcatuite din aminoacizi si sunt structuri pe baza de azot, sulf sau fosfor. Corpul are nevoie de aminoacizi, nu de proteine. Orice exista in natura si are structura definita, contine aminoacizi. Adica orice leguma, fruct, nuca, fir de iarba, frunza, samanta etc.

      Ii amintim cu iubire medicului pediatru ca dragul nostru organism este o structura pe baza de carbon, nu de azot, sulf sau fosfor. In primul rand are nevoie de carbon, pentru VIATA – din carbohidrati, preferatii organismului fiind cei simpli, dar nu obtinuti prin sinteza sau prelucrare industriala (fructoza, glucoza, galactoza din laptele matern).

      Carbonul este elementul chimic care sta la baza vietii pe Pamant. Toate structurile vii sunt alcatuite din carbon. Ca si motorul unui autoturism, si organismul nostru functionează cu un amestec de Carbon si Oxigen. Doar ca organismul nostru are miliarde de motorase, la nivelul fiecarei celule, mitocondriile sunt carburatorul unde se „amesteca” carbonul cu oxigenul si rezulta energia, dinamica, VIATA. Oprirea funcției mitocondriale este primul semn al unor boli degenerative si neurologice (inclusiv cancerul). Cand uzinele de energie ale unei celule nu mai functioneaza, celula slabeste si moare.

      Avem nevoie de carbohidrati, de lipide si de proteine (de fapt aminoacizi), insa nu in proportie egala. Dr. Colin Campbell, spune ca proteinele nu trebuie sa depaseasca 10-12% din volumul zilnic de mancare. Iar Dr. Robert Morse spune ca suntem de-a dreptul intoxicati cu proteine si ca o dieta bazata pe alimente crude in proportie de minim 51%, predominant fructe, asigura o detoxifiere blanda, permanenta.

      Cu drag, somn usor.

      cristela

  2. Buna,Cristela!
    Uite așa se da peste cap tot ce știam/făceam pana acum.
    De ce ai scos fulgii de ovăz? Am înțeles ca sunt mai ușor digerabile cafelinele fara fulgi de ovaz,am înțeles ca ne e mai bine fara gluten.Dar nu eliminam de tot cerealele,nu? Care cereale sunt ok?Adică,mai e valabila schema de dimineața cu cereale integrale nuci,semințe,fructe uscate,fructe crude? Sau ce mâncam dimineața?
    Turtitele din hrișcă verde sau maro?
    In 7 martie nu stiu exact ce crudități adevărate as putea manca in afara de ceapa,sfecla si niste varza murata? Da,a apărut urzica dar in rest toate-s de sera.
    Mulțumesc.

    1. Buna seara, Silvia. Intocmai :). In realitate insa nu se da peste cap nimic, este doar o senzatie, atunci cand esti deschis unei noi experiente sau paradigme. N-a fost la fel cand ai renuntat la dieta „trditionala”?

      Asa percepe fiecare dintre noi la inceput, dar daca filtrezi totul prin propria experimentare, iti trece „disperarea” sau „confuzia”. Eu asa m-am descurcat.

      Toate raspunsurile la intrebarile tale – pentru care iti multumesc – se afla deja in linkurile recomandate la inceputul articolului si pe blog. Fata de ceea ce ai in actualizarea din articol iata, in plus, aici:

      1. Explicatiile incepataoare de la Meniul Zilei (actualizate)
      2. actualizarile de aici: http://cristelageorgescu.ro/despre-diversificare-iii-cerealele/07/2011/
      3. http://cristelageorgescu.ro/nota/de-ce-am-renuntat-la-cereale-leguminoase/
      4. http://cristelageorgescu.ro/nota/fructe-cereale-da-sau-ba/

      Cat despre cruditati, decat deloc, mai bine de sera.

      Cu drag,

      cristela

    2. Ok. Vom experimenta!
      In legătură cu ovăzul, cu fulgii de ovăz, am încercat sa pun la înmuiat seara 1 cana de fulgi in 3 cani apa si 2 linguri oțet de mere. A doua zi se spala si se spala si se spala ptr ca are ffff mult lipici pe el.Atât de mult încât de abia mai rămân fulgi după spălare.
      Acești fulgi de ovăz înmuiați si spălați se comporta diferit in tarte, chifteluțe. Nu am stiut ce e lipiciul acela insa am observat ca preparatele cu fulgii spălați sunt mai ușoare, mai pufoase. Daca faci așa o tarta, de ex fursecurile lanțul slăbiciunilor, nu mai spui ca nu e ceva praji deosebita, clasica.Asta ptr necunoscuți. Oricum,se comporta diferit si e mult mai ușor.

    3. Draga Silvia, acel „lipici” este glutenul. Glutenul este o proteina pe baza de sulf, un super glue, exact asa.

      Folosesc cereale dar fara gluten, in mod alternativ: mei, orez, porumb, hrisca, quinoa.

      Cu drag

  3. Bună, Cristela și la mulți ani în iubire și lumină!
    Mulțumim pentru tot ce ne împărtășești cu atata daruire !
    Eu am o curiozitate în legătură cu aspectele dentare în cazul unui vegetarian. Am citit la dr Morse ce se întâmplă sau se poate întâmpla in faza de tranziție spre vegetarianism. Dar aș vrea să știu o experiență concretă. Tu ce ai observat? Vegetarianismul , in cazul vostru, a stopat sau a încetinit cariile sau alte probleme dentare? Cum a evoluat culoarea dinților? Sau nu a avut efect pe latura asta?
    Mă interesează și observațiile cititorilor globului.
    Mulumesc! Mulțumesc! Mulțumesc!

    1. Draga Alina,

      Te referi la simptomele „crizei de vindecare”?

      La ce fel de vegetarianism te referi? Ca in ziua de azi sunt multe intelesuri, sa stiu despre ce iti raspund.

      Cu drag

    2. Bună, dragă mea! Iarta-ma insistența, te rog! Aș dori să știu ce ai observat la nivelul dinților de când ti-ai schimbat stilul alimentar.

      Mulțumesc !

    3. Draga Alina, multumesc pentru mesaje si pentru intelegerea ca momentan nu am posibilitatea sa pot raspunde riguros la comentarii, de aceea nici nu l-am aprobat pe cel initial, sa nu uit sa raspund la el. Inca putina rabdare, te rog, multumesc!

  4. Bună, din nou!
    Pe scurt, aș vrea să știu cum au evoluat/involuat la voi problemele legate de dinți…de orice natură…. După toți acești ani în care ai adoptat un alt stil alimentar.
    Mulțumesc!

  5. Ești un înger! Nu e nicio grabă… :)Toate vin la momentul potrivit.
    Te imbratisez cu drag!

  6. Buna Cristela,
    Nu cred ca mai nevoie sa-ti spun ce minunate sunt cafelinele. Nu ma asteptam sa le adore baietelul mau pentru ca el prefera chestii albe, cu vanilie si mananca foarte rar dulce. Acum le-am facut cu susan negru, deci erau „negricioase” rau. Bine ca ai postat si metode de „coafare” – o parte am dat prin roscove, o parte prin nuca de cocos, si o parte simple. A fost de ajuns sa vada putin alb (cele data prin cocos) si le-a incercat :)).
    Acum o intrebare – mai mult de curioziate – ca nu e nimic grav: ar fi vreo explicatie pentru faptul ca nu am pofta de dulce. Foarte rar poftesc ceva dulce, si daca mananc putin mai mult mi se face si rau. E valabil si pentru fructe. Se pare ca ambii copii ma „mostenesc” daca se poate spune asa. Adora legumele, cerealele, semintele, dar nu fructele.

    O zi frumoasa iti doresc!

  7. Felicitări pentru toate! Am descoperit de curand blogul tau si sunt foarte incantata. Aflu lucruri pretioase cu fiecare rând. Abia astept sa încerc CaFeLinele, o sa ii fac o surpriza de Florii sotului iubitor de dulciuri sănătoase. Iar bebelinei o ciocolatica de bebici. As avea insa o întrebare. Semintele trebuie rasnitate si in cazul adultilor? Si știam ca trebuie hidratate inainte de a fi consumate, altfel obosim pancreasul si sistemul digestiv si nici nu ne bucurăm de toți nutrienții. Multumesc tare mult! Sa iti dea Dumnezeu bucurii si multa lumina in suflet!

    1. Multumesc, draga Caty pentru cuvintele frumoase si pentru intrebari.

      In cei 14 ani de cand testez personal si observ efectul diverselor teorii si idei alimentare, am observat ca cei mai multi dintre noi esuam lamentabil in a fi consecventi, tocmai datorita pierderii in amanunte (capcana in care am cazut si eu). Vrem sa facem totul perfect in detaliu si ajungem sa nu mai vedem padurea de atatea ramuri.

      Sistemul nostru digestiv e mai paradit de la combinatii neadecvate, de la mestecat insuficient, de la fainoase si panificatie, decat de la seminte hidratate sau nehidratate.

      Cat despre asimilarea nutrientilor… aceast etapa importanta a digestiei, m-as bucura sa fie atat de simplu, sa hidratam niste seminte ca sa putem asimila nutrientii – procesele din organism au legatura unele cu altele, exista miloane de reactii si de conexiuni in corpul uman, iar genul acesta de recomandari, sunt bune, dar sunt utilizate excesiv – din ce am observat – de unii bucatarasi raw vegani mai … comerciali. Utile si informatiile astea, dar rupte din context si neintelese practic personal, nu fac doua parale pentru cel care le primeste si le aplica robotic.

      Sunt multe de povestit, draga mea. Functionarea organismului uman presupune cunoasterea si intelegerea unor aspecte de anatomie, fiziologie, biochimie, psihologie, soiritualitate pe care cei mai multi dintre specialistii onesti recunosc ca le-au scrijelit doar la suprafata.

      Poti hidrata, daca vrei, daca ai timp. Daca nu, nu hidrata si mananca fara grija. Am scris si in cartea mea, Simplu2: efectul stresului produs de respectarea cu strictete a regulilor alimentare e mai nociv decat un compromis facut in mod exceptional. Conteaza mai mult energia cu are pregatesti si mancati, conteaza mai mult sa intelegi cum functioneaza corpul, decat detaliile acetsea de care si eu m-am impiedicat si epuizat inutil.

      Pofta buna impreuna!

      Cu iubire,

      cristela

  8. Draga Cristela,
    Multumesc mult pentru răspuns. Ai mare dreptate. Observ si eu cum uneori simt un stres in respectarea cu strictete a tuturor normelor știute, care nu ma odihnește. Cand dau mai multa importantă stării de spirit, parca toate celelalte vin de la sine. Îți Multumesc mult de sfaturi si indrumari!
    As mai vrea sa te întreb ceva legat de digestia bebelușilor. Eu i-am oferit fetiței noastre inca de la șase luni si legume bucatele, sub influența curentului de autodiversificare si observ ca le scoate afara tot bucatele. Asimileaza oare ceva sau ies precum intra?
    Îți Multumesc inca o data pentru bunavointa si pentru toate cate le împărtășești si le-ai împărtășit spre folosul tuturor!

    1. Draga Caty, ies precum intra si asta DA, oboseste pancreasul si stemul digestiv! Imagineaza-ti ca ceea ce nu fac dintii, trebuie sa faca stomacul, sa produca sucuri gastrice la greu, pentru a putea digera macar putin din ceea ce nu au maruntit dintii. Acolo aciditate!

      Asimilarea se face prin peretii intestinului subtire, la nivel de molecula!

      Legumele sunt fibroase presupun o masticatie riguroasa, pe care nici adultii nu o pot asigura ca la carte, daramite un copilas. Daca vrei neaparat, da-i bucatele de lucruri foarte moi, pe care le poate farama cu gingiile.

      Imbratisari,

      cristela

  9. Îți Multumesc mult pentru răspuns, draga Cristela!
    Am sa parcurg pe rând

    1. paginile acestui blog si sper cat de curand sa îmi achizitionez si cărțile tale. Îmbrățișări si sa te ajute Dumnezeu in tot ceea ce faci! Sărbători cu pace si iubire!

Care este opinia ta?