Goana dupa proteine (II)

Actualizare 2016: Corpul nostru NU are nevoie de proteine, ci de aminoacizi (elementele care formeaza proteinele). Orice exista in natura si are structura, contine aminoacizi, de la firul ierbii, la radacinoase, legume, fructe, frunze verzi, cereale etc. Pentru mai multe detalii, urmareste explicatia mea video, click AICI.

Oamul modern sufera de o afectiune: frica de carente. Si atunci goneste dupa proteine. Eu am fost in fruntea plutonului pana in 2014, altfel cum as indrazni sa vorbesc despre asta? De aceea, indiferent de dieta si varsta, suntem intoxicati cu proteine (de origine animala sau vegetala). In semn de multumire pentru mentorii mei si pentru copiii acestei lumi, va urma partea a treia (ultima) a acestui articol, care va explica cele de mai sus. Las insa si articolul de mai jos, deoarece el reprezinta o treapta de dezvoltare, adecvata cu cunoasterea de la momentul respectiv si care poate servi acelora dintre voi care va aflati in acelasi punct. Cunoasterea evolueaza nu atat prin acumularea de noi notiuni teoretice, ci prin introducerea lor in practica de zi cu zi. Dupa mai bine de paisprezece ani de dieta fara proteina animala si dupa doi ani de la inceperea studiului si practicarii unui nou regim de viata, cel de curatare si regenerare celulara bazat pe metoda Dr. Robert Morse, am experiente si puncte de vedere care completeaza articolele vechi de pe blog.

***

Continuare din Goana dupa proteine (I)

Tratate cu consideratie si atentie obsesiva uneori, proteinele si-au castigat statutul de „cele mai sacre” dintre toti nutrientii. Pe buna dreptate. Motivatiile acestei atitudini fata de proteine incep insasi de la etimologia cuvantului: „proteios” (limba greaca) se refera la „principal”, „de prima importanta”. Nu e nimic eronat in a ne relata astfel la acesti nutrienti fara de care viata este de neconceput.

Exista insa doua concepte de baza in ceea ce priveste selectionarea proteinelelor in alimentatie, si anume: calitatea si eficienta acestora.

Meniul familiei noastre este 99% vegan si 99% fara gluten (1% o reprezinta situatiile cu adevarat exceptionale si nu exceptiile care devin regula). Primesc frecvent urmatoarele doua intrebari/obiectii:

„Si de unde iei proteinele?”

„Dar copii sunt in crestere, le trebuie proteina, nu?”

Si asta se intampla pentru ca proteinele (asa cum am mai scris) au fost si sunt asimilate cu hrana de origine animala: primul cuvant care sta pe buze atunci cand spui „proteina”, este cel mai probabil „carne”. Atunci cand raspund ca si noi, vegetarienii, avem aport de proteine din plante, primesc de cele mai multe ori replica: „Da, dar ai grija, ca nu au aceeasi calitate.” (ca cele din animale, adica).

Acceptiunea generala este ca pentru a creste, organismul are nevoie sa consume proteine din alimente de origine animala, pentru ca sunt singurele proteine de calitate. Dupa tot ce am studiat in acesti ani  – cu medici si nutritionisti cu experienta clinica indelungata – si dupa felul in care este evaluata calitatea proteinelor aflate intr-un anumit aliment (adica prin viteza cu care cresc animalele care le consuma) as indrazni sa fac o competare care pe multi poate ii va intriga:

O proteina de calitate nu este neaparat si o proteina sanatoasa.

Da, stiu, vad si traiesc zilnic cum indrazneala de a declara superioritatea proteinei vegetale fata de cea animala, tulbura multe minti. Insa pentru mine a fost esential sa inteleg ce inseamna cu exactitate calitatea proteinelor si cat de important este cu adevarat acest atribut in alegerea unui anumit tip de dieta.

Articolul de azi contine informatii provenite din lucrari de specialitate, dintre care cele mai multe din  Studiul China si Integral: regandind stiinta nutritiei, ambele il au ca autor pe Prof. Dr. Colin T. Campbel si Manual edenic de medicina naturista, autor dr. Doru Laza.

Despre experienta si practica de zeci de ani a ambilor autori am scris pe larg in articolele indicate anterior. M-am hotarat sa prezent informatiile sub forma cat mai simplicata in mod voit. Pe viitor, mi-am propus sa rescriu articolul de azi sub forma unei povesti pentru copii, sa afle si micutii nostri despre binele pe care natura – atunci cand e respectata – are sa ni-l ofere. Micul nostru Hercule, unul dintre ei mai exact, este una dovada vie …

De unde provine expresia „Suntem ce mancam?”
Imaginati-va organismul nostru ca pe un computer, perfect programat de Dumnezeu si nevirusat, iar alimentele ca pe o informatie ce va fi prelucrata cu ajutorul programului numit „aparat digestiv”. Dupa procesare, informatia se transforma din aliment in molecula, trece in sange si este transportata la nivelul celulelor din care este alcatuit organismul nostru. Si asa devenim ceea ce mancam. Consumul de alimente nesanatoase, incorect gatite si incorect combinate, este echivalentul virusarii. Daca in analogia pe care am facut-o, un computer devastat ireversibil de un oarecare virus poate fi inlocuit cu un altul nou, in cazul masinariei vii acest lucru este practic imposibil. Avem o singura viata, un computer de unica folosinta.

De unde goana dupa proteine? Pentru ca, mai presus de rolul lor primordial in existenta materiei vii, sunt cunoscute ca fiind reponsabile de crestere si reconstructie. In organism ele nu exista sub forma de depozite propriu zise, ci ca enzime, gene, hormoni, tesuturi, molecule de transport.

Cum facem rost de proteine? Proteinele din organism se degradeaza si trebuie sa fie in permanenta inlocuite cu alte proteine, identice celor degradate. Ele sunt sintetizate din aminoacizi. Aceastia sunt produsi chiar de organism (neesentiali) sau rezulta in urma digestiei proteinelor din alimente (esentiali) si sunt utilizati pentru producerea de proteine noi, inlocuitoare a celor uzate. Pe scurt si simplist, cam asta se intampla:

PROTEINE – AMINOACIZI – PROTEINE

Cu alte cuvinte, alimentele ingerate sunt digerate si scindate pana la stadiul de aminoacizi care, prin sange, ajung in celule, intra in componenta tuturor celulelor vii si sunt reconstituiti sub forma de proteine, cu functii specifice celulei respective.

De ce avem nevoie de o dieta echilibrata? Aminoacizii din proteine sunt numiti esentiali sau neesentiali. Termenii nu denota importanta sau suprematia unui tip de aminoacizi asupra celuilat. Esentiali” se refera la faptul ca sunt indispensabili pentru formarea proteinelor din tesuturile noastre, insa nu pot fi produsi de organsim si trebuie furnizati de hrana pe care o consumam. De aici nevoia unei diete e-chi-li-bra-te, indiferent de tipul ei: pentru ca daca din alimentatie lipseste chiar si unul dintre acesti aminoacizi, atunci sinteza de noi proteine in corp va fi incetinita sau oprita.

Analogie. Imaginati-va ca proteinele pe care le avem in corp sunt un sirag de margele colorate, asezate intr-o ordine anume. Atunci cand proteinele se degradeaza si trebuie inlocuite prin ingerarea de alimente este ca si cand cineva ne daruieste un nou sirag de margele colorate, care sa il inlocuiasca pe cel stricat. Totusi, margelele colorate din noul sirag nu se afla in aceeasi ordine ca cele din siragul vechi si va trebui sa le asezam in ordinea initiala, deci. Asa ca rupem sirul (digestia proteinelor) si reconstruim  siragul nou, in asa fel incat margele colorate sa fie in aceeasi ordine ca in siragul vechi. Dar, daca din sir lipsesc de exemplu margele de o anumita culoare (un anume tip de aminoacizi esentiali), refacerea este incetinita sau chiar oprita, pana cand facem rost de margelele de culoarea respectiva.

In concluzie, pentru ca sinteza proteinelor din tesuturile noastre sa aiba loc e nevoie nu doar ca aminoacizii sa existe in organism, ci sa existe in cantitatea si tipologia corespunzatoare (un numar anume de margele, de anumite culori, asezate in anumita ordine). Aici intervine si notiunea de „calitate” a proteinelor din alimente: ” (1) capacitatea de a furniza tipurile si cantitatile corespunzatoare de aminoacizi care sa produca mai departe noi proteine in corpul nostru si (2) eficienta cu care sunt utilizate pentru a  promova cresterea si refacerea tesuturilor. Calitatea proteinelor aflate intr-un anumit aliment este evaluata prin viteza cu care cresc animalele care le consuma.” (Studiul China, pag 32-33).

Continutul in aminoacizi esentiali intr-o proportie adecvata, care sa permita o crestere sau reparare normala, clasifica proteinele in complete (considerate de calitate superioara, deoarece contin toti aminoacizii esentiali) si incomplete (de calitate inferioara, pentru ca din compozitia lor lipsesc unul sau mai multi aminoacizi esentiali). Din acest punct de vedere alimentele de origine animala, deoarece contin proteine complete, sunt considerate de buna calitate, in timp ce unele vegetalele, prin faptul ca sunt deficitare intr-unul sau mai multi aminoacizi esentiali sunt considerate de calitate mai slaba.

Toate bune si frumoase pana aici, daca „cea mai buna calitate” ar insemna si „cea mai buna stare de sanatate”, insa lucrurile nu stau asa, avertizeaza dr. Campbell si „iata de ce termeni ca eficienta si calitate sunt inselatori. Exista un munte de studii captivante care demonstreaza ca proteinele vegetale, care lucreaza o sinteza lenta dar sigura si constanta a noilor proteine, constituie cel mai sanatos tip de proteine. Cele lente dar constante castiga cursa.” Mai departe, el explica cum concentrarea atentiei populatiei asupra aspectului de eficienta in ceea ce priveste cresterea organismului (ca si cand aceasta ar fi si indiciul ca e vorba de o buna sanatate) a incurajat consumul de proteine considerate „de cea mai buna calitate”. „Asa cum v-ar spune orice comerciant, un produs promovat ca avand o buna calitate, castiga imediat increderea clientilor. Timp de mai bune de 100 de ani am fost sclavii acestui limbaj inselator si adeserori am ajuns sa gandim in mod nefericit ca mai multa calitate inseamna si mai multa sanatate.” Si, ca o ultima lovitura data mitologiei existente in jurul proteinelor animale, dr. Campbell conchide: „In prezent se cunoaste ca prin sisteme metabolice foarte complexe, organismul omenesc poate obtine toti aminoacizii esentiali din varietatea naturala de proteine vegetale pe care le avem in fiecare zi. Nu este nevoie sa mancam cantitati mai mari de proeteine vegetale sau sa planificam in mod meticulos fiecare masa. Din nefericire insa, conceptul existent legat de calitatea proteinelor a tinut in umbra in mare masura aceste informatii”.

Proteine „din prima mana”. La finalul acestui material pe care imi doream de mult timp sa am ragazul de a-l scrie si posta, aduc o explicatie care m-a motivat si, in timp ce o citeam, m-a facut sa simt prospetimea si energia pe care ne-o confera natura odata cu toate bunatatile din ea. „Plantele reprezinta sursa originala de proteina sau proteina din prima mana, atat pentru om, cat si pentru animale” (Manual edenic de medicina naturista, Dr. Doru Laza, pag 542). Asadar, daca animalele primesc din natura proteina „din prima mana”, noua ne revin proteine „second hand” atunci cand mancam produsele de origine animala.

„Apa, absorbita impreuna cu cu azotul sau cu alte elemente chimice din sol, ajunge la nivelul laboratorului ingenios din frunza, unde se alatura oxigenului, carbonului si hidrogenului, preluate din aer. In acest loc tainic, prin procesul de fotosinteza, sub influenta razelor solare, planta sintetizeaza atat hidrati de carbon, cat si proteine, lipide si vitamine. Aceste principii nutritive sunt de cea mai buna calitate, reprezentand de fapt hrana din prima mana. Miracolul lumii plantelor, pe care-l putem vedea, recunoaste si valorifica, fara a-l putea explica in totalitate, dar care inca mai marturiseste despre un Dumnezeu plin de dragoste  si intelepciune …”

Opinii 22 opinii

  1. Am citit, dar nu mai stiu unde, ca mergand pe principiul ca proteinele animale sunt „cele mai bune” (asa cum sunt popularizate insistent) cea mai buna sursa de astfel de proteine de „cea mai buna calitate” este de fapt carnea de om!!! Si nu era o gluma… Pe mine m-a tulburat acest adevar si m-a facut sa ma gandesc mai serios la subiect.

    1. Letty, iti spun eu unde ai citit) In Studiul China. Asa este, dar stii de ce? Pentru ca are cantitatea corespunzatoare de aminoacizi esentiali. Si, cautand un inlocuitor mai bun, imediat urmatorul a fost proteina animala.

    2. Suna horor asta cu carnea de om, dar si eu sunt sigura ca e asa (iar sotul meu cand e intrebat de ce nu consuma carne, raspunde ca el ar accepta numai carne de om, dar nu se gaseste si cu asta inchide gura tuturor – de fapt ii lasa cu gura cascata, dar fara alte argumente :)) ) Noua oricum ne inspira un canibalism si mancatul carnii de animal, doar arata la fel cu a noastra, nu? Era ieri un text in yahoo despre cineva care a gasit o masea umana cu tot radacina si plomba in carne cumparata de la un mare supermarket. Cat de horor va pare asta si la ce va duce cu gandul? Eu nici nu vreau sa-mi mai imaginez ca as mai pune vreodata carne in gura!

  2. Buna Cristela,
    ne poti spune te rog, in cazul in care ai informatia, de unde se poate cumpara cartea Retete din bucataria edenica a Dr.-ului Laza?
    Multumesc!

    1. Letty, nu cred ca se mai gaseste. In trecut se gasea la Eden, la clinica, dar dupa inlaturarea uneltita a domnului doctor de acolo, nu cred ca se mai distribuie si nici ca se mai tipareste. Editura Pazitorul Adevarului era. Mai sunt sanse prin anticariat. Oricum, dl dr lucreaza la o noua carte de bucate si gatit sanatos. Cu drag

  3. Draga Cristela,

    spune-mi te rog cum se numesc biscuitii pe care i-ai gasit tu, din tarate, ca as vrea si eu sa cumpar si nu gasesc deloc pe unde am cautat si inca o intrebare, am luat un mei nedecorticat si dupa ce l-am fiert, nu s-a umflat ca cel pe care-l folosisem anterior(mei fin adus de Solaris Plant, in punga verde) si ma gandeam daca trebuia sa mai fac ceva, sa-l fi pus la inmuiat..?

    si avand in vedere cele scrise de tine mai sus, care sunt regulile alimetatiei zilnice corecte pentru cei mici, adica indicatii despre ce ar trebui sa contina meniurile saptamanale?

    in rest, va transmitem pupici de la mare

    1. Bianca, astia sunt biscuitii: http://www.biomarkt.ro/prod439-BIO+Biscuiti+pentru+copii%2C+450g.htm. Ii poti comanda si ti-i aduc acasa. Daca faci comanda online, nu uita sa pui codul de reducere 10%, gasesti detaliile aici: http://www.cristelageorgescu.ro/?p=562

      Aoleu, mei trebuie sa iei intotdeauna decorticat, adica fara teaca. Nu poti manca nedecorticat, e doar pt facut faina. Pt mancat, doar cel cu bobul fin, decorticat adica.

      Ref ultima intrebare, am sa scriu mai pe larg, e in plan un articol pe tema asta de mult. Pana atunci, pe scurt, cum facem noi (toti, cu mic, cu mare): 3 mese pe zi, recomandabil la ore fixe si 2 eventuale gustari usoare (1 fruct sau 1 biscuit fara zahar, 1-2 grisine integrale de la Naturalia sau suc proaspat stors de fructe sau legume. Ocazie buna sa faceti o cura cu suc de macese sau catina sau afine, vaccinare naturala anti-gripa pentru iarna:)).

      Dimineata: cereale (sub price forma din cele descrise la aricolul de diversificare despre cereale) + fructe (proaspete si/sau uscate) + nuci (orice fel de „nuts”, nu doar nuci propriu zise) si/sau seminte + miere + lapte vegetal (acum vezi de ce prefer „salamul de biscuiti” Floricel? sa aiba in el de toate 🙂 )

      Pranz: legume gatite + legume crude (sub forma de supa raw sau salata) + leguminoase + eventual cereale gen ore, quinoa

      Seara: cereale (sub orice forma, dr cel mai bine gen chestii coapte sau budinci) + lapte vegetal+ fructe coapte (meniuri din articolul Dulciuri Lantul slabiciunilor) sau cereale + legume

      Exemple concrete poti gasi in sectiunea Jurnal Vegan, sunt cateva articole intitulate „Meniul zilei x….”

      Cu multa dragoste, asteptam doar vesti bune.

  4. Multumim frumos, am comandat si eu biscuitii, cat despre mei, m-am prins atunci ca e ceva in neregula si am facut repede laptele din quinoa, acum mai ramane sa completam sau adaptam meniul zilei, deja o mare parte e acoperita exact dupa criteriile de mai sus.

    va pupam si asteptam din nou pe la mare,

  5. Cristela, te rog sa-mi spui ce produse mai folosesti pt copii de la biomark? vreau sa comand si eu biscuiti si daca mai pot folosi ceva pt Samuel as vrea sa comand mai multe.
    Te rog sa-mi spui ce mai folosesti pt copii si de unde? Te rog sa mai ierti pt ca iti pun atatea intrebari , dar nu prea stiu de unde sa cumpar si ce/…nu stiu cat sunt de naturale, de bune…

    Iti multumesc din inima.
    MARIANA
    Marianan

    1. Mariana scumpa, cumparam in special halva de susan cu miere, biscuitii astia, fulgi de drojdie, cocos ras, curmale si migdale si crema tartinabila de roscove la borcan, unt de cocos. Acum au adus si quinoa, mei… Nu iti cere scuze, te rog. Vreau totusi sa spun ca sunt in cautarea unor solutii de inlocuit produsele respective (halva, biscuiti, crema de roscove) cu cele facute in casa, pentru ca nu am 100% siguranta ca sunt pregatite corect (ca mierea nu e incalzita, etc…). Sunt in teste pentru o reteta de biscuiti de casa, dar nu am fost multumita pana acum de ce mi-a iesit…

      Cu multa dragoste

  6. buna, si eu sunt interesata de crema tartinabila de roscove. daca ne spui ce scrie pe eticheta referitor la ingrediente, ma ofer sa fac si eu niste teste de preparare in casa.

    merci!

    1. Va spun:). Am si eu reteta si chiar vreo 2, insa nu am intotdeauna timp (mai ales in zilele cand calatorim) si atunci apelez la solutia asta de compromis :). Cu drag

    2. Conform promisiunii, ingredientele de la crema tartinabila bio de roscove (de la Biomarkt sau Naturalia): zahar din trestie, ulei de fl soarelui, pudra de roscove, faina de soia, unt de cocos, alune de padure, lecitina de soia, aroma naturala de vanilie.

  7. merci!
    am toate ingredientele in varianta bio/presat la rece, asa ca voi face o incercare. va anunt despre succes/insucces.
    letitia

  8. Cristela,
    am luat si eu 3 pachete de biscuiti, dar din Real, ca sa vad cum sunt apoi am zis ca voi da comanda la mai multi.Asa cum spui si tu ar fi bine sa facem noi acasa. Biscuiti de care vorbim au bicarbonat de sodiu si de amoniu. In carte Dr Laza interzice folosirea. Eu nu folosesc de 12 anibicarbonat de sodiu si de amoniu. Nu stiu ce sa zic… vrem si fara lapte si fara zahar si fara agenti de crestere… Tot ce gasim in comert au cate ceva interzis. Eu am facut o data din cartea copilul vegetarian , dar nu mi-au iesit, au fost foarte tari abia i-am mancat eu, ce sa mai zic de Samuel care are 4 dintisori.
    Am sa-l intreb pe domnul Dr Laza sa vad ce ne recomanda, si am sa-ti scriu, sau poate vorbesti tu mai repede.

    te pup.
    Mariana

    1. Mariana, e intr-adevar o problema, stiu ce spui. Din pacate insa nu am ajuns sa gasesc reteta pentru biscuiti vegani de casa care sa fie si crocanti. Asa, fac si eu din fulgi de ovaz, cu curmale, etc, insa nu ies crocanti.

      Sunt in teste. Te pup si multumesc pentru tot

  9. Buna Cristela,

    esti din ce in ce mai ocupata, nu-i asa? 🙂

    Am si eu o ingrijorare. Luca al meu nu prea a mai luat in greutate in ultimul timp. Am reusit sa vorbesc putin si cu Dl. Dr. Laza si m-a sfatuit sa ii dau lapte de migdale o data pe zi si lapte de soia de 3-4 ori pe saptamana, dar calitatea convorborii a lasat de dorit si nu am reusit sa aprofundez subiectul cu dansul . Pe de alta parte, am reusit sa comanda cartea dansului, asa ca in curand o sa ma inspir din ea. 🙂
    Intre timp, te mai intreb pe tine, sa vad daca nu gresesc eu undeva.

    Luca manaca acum multe si bune, dar si destul de mult. Tranzitul intestinal merge de minune, are zile cand iese afara si de 3-4 ori, deci asta e foarte bine.

    La mic dejun -8.30-9.00 mananca terci de cereale(mei, ovaz, orez brun) preparat in casa cu fructe( mar, para, prune, mango, avocado, banana, gutuie)+seminte chia rasnite+zeama lamaie sau porto+seminte de dovleac. Dupa asta doarme cam 1 h jumate-2 h.

    Cand se trezeste iese 40 min- 1h pe afara la plimbare cu bunicul sau cu tata, timp in care mama face pranzul

    Pranzul 12.30-13.30 avem o gramada de legume ( morcov, cartof dulce, patrunjel, pastranac, sfecla rosie, ardei, broccoli, azi conopida, fasole pastai, dovlecel etc) pe care le punem la fiert in putin apa cu niste orez brun, mazare, linte si mei ( este un amestec pe care eu il iau din Carrefour si este organic), si apoi le pasam cu furculita si facem un fel de ciorbitza la care mai adaug o lingurita de fulgi de drojdie si una de seminte de in, putina zeama de lamaie, ceapa verde tocata, azi usturoi verde tocat, marar sau patrunjel. Tin sa specific faptul ca legumele nu le folosim toate o data, ci prin rotatie…adik 4-5 legume la masa. Apoi putina tzatzica ca asa se bucura cand il intreb daca vrea :)))))

    Apoi iar iesim la plimbare la aer….putin mai mult de data asta, data in care si adoarme in carucior vreo 1 si ceva in timp ce este plimbat.

    Mai are o gustarica pe la ora 16. 30-17.00 in care i-am dat ori iaurt de soia cu magiun de prune fara zahar, ori un biscuite de mei, suc de mere, nitel terci poate cu compot, dovleac copt, lapte de migdale cu curmala si banana, tofu cu compot sau cu iaurt de soia si magiun, kiwi, mar copt sau putin tzitzi, depinde de ce zi are mami si cat lapte avem etc.

    oe la 18.00-18.30 mai tragem un pui de somn (cam 30 minute, maxim o ora), iar pe la 19.00 -19.30 avem cina…un terci de cereale cu compot si seminte chia +iaurt soia sau putin tofu, dovleac copt, gutuie coapte cu terci si tofu sau alte inventii d-ale lu mami :)) Apoi baitza, masaj si lapte tzitzi completat cu lapte de migdale, mei, orez brun, soia, upgradat cu curmala sau stafide si banana.

    Noaptea mai suge de la tzatzica de vreo 2 ori…maxim 3 daca e agitat.

    Gresim undeva? Bebe e foarte vesel si iute…deja merge si uneori o ia la goana prin casa, tinut de manutze, dar nu merge de-a busilea si nici nu stie sa se puna singur in fundulet, dar odata pus, toata lumea e a lui 🙂 In afara de faza cu cantarul, toate sunt mai mult decat ok. Ne luam destul Fe si Ca din programul alimentar descris mai sus? E cazul sa bagam si altele? Aaaa! I-am mai bagat din cand in cand si cate jumatate de linguritza de tahini fara sare.

    Multe imbratisari celor 2 P…asa i-ar placea lui Luca sa se joace putin cu ei…e asa de incantat cand vede copii :)))) Numai A! se aude din gurita lui, un A! imperativ, ceva de genul…sunt aici, haideti la joaca :))))

    Va pupam cu drag!

    1. Elena draga, asta e meniu de pus la carte – nici eu nu beneficiez de asa regal :)! Excelent. As incerca doar sa maresc cantitatea de legume, fructe crude. Uita-te pentru inspiratie cum sunt pranzurile sau gustarile lui Pavel. La fiecare masa un fruct sau o leguma cruda. Sub ce forma vrei tu.

      Oricum, scrie-mi te rog greutatea lui la fiecare luna fix (asa e indicat sa cantarim, fix la o luna, nu zilnic, nu spatamanal, ca nu are relevanta, produce doar stres) de cand s-a nascut pana acum.

      Nu mi se pare nimic de ingrijorat pana acum, fiecare copil are ritmul lui. Cu drag

    2. Pai nici nu am cantarit zilnic, asta e clar! S-a nascut cu 2.8 kg si a luat f bine in greutate pana pe la vreo 6 luni. De atunci, ne invartim in jurul la 7.5-8 kg. A mai crescut in inaltime 1 cm sau 2 ca nu sta niciodata sa il intind eu sa il masor la perfectie :)). Doar ca in septembrie a avut 7.9 kg, in octombrie l-am cantarit la fix o luna si avea 8.05kg si mi-a facut intr-o zi diaree si a si vomitat ca a inceput sa ne supere un dintisor si a scazut iar la 7.8 kg, si in curand va trebui sa il cantaresc pt luna noiembrie, dar nu stiu ce sa mai cred. Acum a cam inceput sa ma roada ingrijorarea, cu toate ca sincer, nu prea am de ce vazand cum mananca, pentru ca Luca plange daca ii e foame si nu e gata mancarea :D.

      Azi ii rad un morcov crud in ciorbita sau o rosioara!

      Numai bine!

    3. Eu cantaream si de 2 ori pe zi la Pavel :)! Din greseli invata omul. La 1 an trebuie sa isi tripleze greutatea de la nastere. Asa ca esti fooarte bine. Pavel a scazut de la 8.200 in august la 6.800 in sept si a pus pana la 9 kg pana in decembrie. Fii pe pace.

Care este opinia ta?