Chimioterapia: da sau ba?

Mesajul Dr. Robert Morse pentru aceia care ii forteaza pe cei dragi diagnosticati cu cancer, sa faca chimioterapie.

Comments 7 thoughts

  1. Draga mea Cristela,
    Felicitări pentru noua “ținută “. Este cu adevărat facilitată citirea de pe dispozitive mobile.
    Extraordinar doctorul Morse. Cartea sa “Să trăim sănătos fără toxine” cred că este, nu doar în opinia mea, o carte de căpătâi pentru înțelegerea modului de funcționare al organismului nostru, din punct de vedere holistic. Cât de simplă este calea spre vindecare, teoretic, însă practic ne-o facem foarte anevoioasă.
    Am descoperit un site care vinde printre altele și produsele doctorului destinate susținerii corpului în procesul de detoxifiere și regenerare. Proprietara magazinului virtual este o româncă care a făcut un curs la clinica doctorului.
    Mult succes în proiectele tale!

    1. Draga Cristina,

      Multumesc pentru apreciere si impartasiri. Sustin ceea ce ai scris, acestea sunt si motivele pentru care in ultimul an munca mea s-a axat mai mult pe intelegerea a CE SE INTAMPLA, decat pe CE E DE FACUT?

      Cu mult drag,

      cristela

  2. …. Pfuuuu ….!! Uau!

  3. Ar fi interesanta versiunea scrisa a mesajului dr. Robert Morse – eventual tradusă – pentru “vinovaţii” născuţi în epoca de glorie a limbii ruse 😛
    Google Chrome, poate traduce (relativ inteligibil) orice text scris (fie el şi în chineză), dar din păcate , NU poate traduce si un video 🙁

    1. Desigur, multumesc pentru sigestie. Traducerea si prelucrarea unui video in acest fel presupune minim 2 sapatamani de lucru pentru mine si cu siguranta ca atunci cand voi gasi resursele proprii (sau voluntarii) sa facem asta, voi traduce cu bucurie. Merita! Cu mult drag,

      cristela

  4. Buna, am trei rude apropiate care au dus batalia cu boala asta. De fapt doar doua “s-au luptat”, ani de chin cu chemo, o agonie inutila. A treia a ales sa nu faca tratament cu otravurile astea. S-a dus usor si lin, impacat si linistit, in bratele celor dragi, in patul lui. Sunt foarte emotionata. Daca as fi stiut atat cat stiu acum atunci cand trebuia…Poate ca deznodamantul ar fost fost acelasi, dar nu si ultimii lor ani, aceia in care au suferit atat…

    1. Draga Gabi,

      Multumesc pentru comentariu, te inteleg perfect. Ma bantuie acelasi tip de ganduri uneori, amintinu-mi de mama mea… Dar de cand am inteles cum s aprimesc ceea ce Viata si Universul au de oferit, primesc aceste ganduri si ceea ce s-a intamplat – in pace si cu pace.

      Imbratisari,

      cristela

What do you think?