Ce ne învață corpul unui bebeluș care bea lapte praf?

Vizualizări: 0

Acest articol are scop educativ: să înțelegem limbajul corpului și să înțelegem rolul pe care energia familiei o are asupra stării de bine sau de rău a copilului.

Later edit: Toate ego-urile iritate nu vor fi luate în seamă, pentru că acest articol NU e despre bărbați, nici despre femei, nici despre mine, nici despre altcineva, ci este despre ÎMPREUNĂ PENTRU COPIII NOȘTRI. Sunt responsabilă pentru ce scriu, dar nu pentru ce înțelege fiecare cititor, cu atât mai puțin de a publica pe resursele mele (pentru că acest site costă energii de multiple feluri!) și de a răspunde vociferărilor emise de ego-uri pline de pretenții.

***

Corpul este medicul meu personal. Mesajele corpului sunt un mod de comunicare Divin. Dacă învăț să le descifrez, încetez sa mai pun limbajul Omului mai presus.

Nici pediatrul, nici alt terapeut sau persoană din viața mea nu poartă nicio responsabilitate, nici măcar una, dacă că îmi recomandă conștient sau inconștient să introduc în corpul copilului meu lucruri care îi fac rău. Singura responsabilitate o port eu, părinte și e firesc să fie așa. Pentru că e dreptul meu constituțional să mă informez, să citesc prospecte sau liste de ingrediente și e dreptul meu constituțional să accept sau să refuz să fac ce spun alții, mai ales când observ că acele lucruri pe care le-am permis introduse în corpul copilului, îi perturbă modul armonios de funcționare și de dezvoltare.

Ca mamă nu casc urechile la orice năzbâtie doar pentru că e rostită de un halat alb sau de o autoritate de orice fel, ci casc ochii la copil, la el și doar la el. Nicio autoritate din niciun domeniu nu este Adevărul. Adevărul este singura autoritate. Așa cum nu tot ce zboară se mănâncă, la fel nici orice halat alb sau diplomă de absolvent de medicină nu dă legitimitate oricărei bazaconii create de industrie și menită să transforme copilul meu într-un experiment chimic ambulant.

Reluăm exemplul laptelui praf. Am prezentat efectul distructiv al zaharurilor și al izolaților din laptele praf (apasă AICI dacă dorești să îți reamintești), dar există ceva cu adevărat mai devastator în formula lui și asta o spune sănătatea din ce în ce mai fragilă a copiilor: concentrația exagerată de proteine și de grăsimi.

Iată cazul unui bebeluș de 3 luni, care este trecut la instrucțiunile pediatrului pe lapte praf, o formulă artificială de ”hrană”, de vreo zece ori mai concentrată decât laptele natural de vacă și acela deja foarte greu de digerat de bebeluși.

Primul simptom: constipație. Reacție firească, deoarece laptele matern nu a avut și nu va avea vreodată o concentrație de grăsimi și de proteine ca a laptelui de vacă, cu atât mai puțin ca a formulei de lapte praf. Sistemul digestiv al unui bebeluș de 3 luni (care include și pancreas, ficat, colectist!) a fost copleșit și a aprins un bec roșu, semnal de alarmă. ”Ajutor! Nu îmi face bine, mă distruge, e foarte greu de digerat, m-am constipat!”. Ce e de făcut ca să dispară constipația? Medicul recomandă tratament simptomatic: supozitoare și microclismă. Dar vindecarea înseamnă să eliminăm cauza, nu simptomele.

Când conducem mașina și se aprinde becul roșu la bord, ne comportăm conștient: tragem pe dreapta și ridicăm capota, căutăm cauza, o rezolvăm și astfel semnalul de alarmă se oprește. Ei bine, când conducem prin viață alături de copilul nostru și becul roșu se aprinde semnalizând alarma (cu alte cuvinte apar simptomele), ceva (nu știu ce, asta descoperă fiecare) ne face să mânăm înainte și să ascultăm diverse voci care ne spun că singurul mod în care becul roșu se va stinge este dacă îl scoatem sau dacă lipim ceva pe el, să nu ne mai deranjeze. Aceasta este abordarea medicinei simptomelor, care ține neapărat să trateze simptomele (constipație tratată cu supozitoare, cu microclisma sau cu laxative), nu să vindece, eliminând cauza. În acest caz cauza este laptele praf care irită mucoasa, obstrucționează limfa și rinichii.

Pe vremuri, mamele și bunicile noastre erau vindecătoarele familiei: căutau cauza și o îndepărtau cu blândețe, fără efecte secundare, așa încât simptomele să nu mai revină. Asta înseamnă vindecare. Azi mamele tind să devină alopați fără drept legal de practică: nu mai vindecă, ci tratează cu medicamente care se dau fără rețetă. Să ne regrupăm în inimă, frumoasele mele, să ne regăsim feminitatea și inteligența interioară și să ne ocrotim copiii și familia cu înțelepciune, nu orbecăind haotic de frică.

Cantitatea de enzime necesare pentru digerarea produselor lactate este mult mai mică decât cea produsă de organismul animalelor pentru care au fost intenționate, de aceea laptele devine un produs extrem de iritant pentru mucoasa intestinală și bebelușii au probleme digestive, secreţii excesive de mucus și numeroase forme de alergie, care sunt o expresie a congestionării sistemului limfatic.

Revenim la bebelușul din povestea de azi. După 3 luni de provocări cu constipația, mama apelează din nou la pediatru și primește soluția ”Folosiți o altă formulă de lapte praf”. Adică aceeași Mărie, dar cu altă pălărie. Zis și făcut. Mama execută întocmai și apar următoarele simptome de acidoză și care indică abuzul uriaș asupra sistemului digestiv, cu consecințe catastrofale pe termen lung. Este cu adevărat o catastrofă, nu exagerez deloc folosind acest cuvânt. Este catastrofal atât pentru tine, cât și pentru familia ta ca la pubertate sau în floarea vieții să fii diagnosticat cu diverse ”-ite” cronicizate sau cu afecțiuni degenerative și să nu înțelegi de ce, de unde, de când? Organismul face poc! în urma unui proces de degradare = slăbire treptată și de durată. Uneori durează atât de mult, încât nici nu mai facem legătura.

Iată simptomele bebelușului de 6 luni după schimbarea formulei. În paranteză sunt traduse în limbaj non medical, mesajele transmise de corp:
– gaze, balonare permanentă (pancreasul!)
– regurgitări dese (aciditate +++)
– eructații mai zgomotoase ca ale unui adult (concentrația nefiresc de mare a proteinelor din laptele praf  declanșează secreția acidă +++ a stomacului pentru digestia lor)
– scaune diareice sau explozive cu miros acru (fermentație, aciditate)
– perle de lapte nedigerat (pancreas, ficat, colecist depășite de ”problemă”)

Mame scumpe, vă rog, luați notă: dacă un vițel e hrănit cu lapte pasteurizat sau cu lapte formulă, moare! Faptul că laptele artificial a fost creat de ”oameni de știință” nu înseamnă nimic în sensul unei garanții pentru sănătatea copilului tău!

În cartea Diversificarea, pur și simplu am inclus pentru persoanele care nu doresc sau care nu pot să ofere lapte praf, recomandările unor medici din România și din străinătate, de la care am învățat și eu, care mi-au permis să îi citez și pe care îi recomandă – mai presus de diplome -, experiența personală directă, experiența clinică de peste 30-40 de ani, evlavia cu care se apleacă asupra corpului uman, răbdarea și iubirea.

Când organismul copilului care bea lapte praf dă semnale evidente SOS, aspectul cu adevărat cel mai dramatic este: mama înțelege rapid și dorește să urmeze o altă cale, dar tatăl se opune fie din motive de constipație mentală (așa a auzit el că e bine și gata, refuză să se deschidă și altor puncte de vedere, refuză să probeze, refuză să citească cărți ”femeiești”), fie de inflamație egotică (cineva trebuie să aibă ultimul cuvânt, cineva trebuie să fie durul casei), fie ambele. Efectele masculinității prost înțelese și ale feminității rănite se văd nu doar în situația păcii la nivel mondial, în gradul de violență, de suferință și de abuz în lume, ci și în sănătatea copiilor noștri. Căci nu există copil bolnav în familie sănătoasă. Iar o familie sănătoasă înseamnă în primul rând armonie și armonizare a calităților și a energiilor masculine și femine, care se completează reciproc după principii Dumnezeiești.




Vizualizări: 7.456

Distribuie: