Ce nu stiam despre laptele praf (I)

Număr afişări : 13.257

Preambul

Nu am folosit lapte praf in alimentatia celor 2P, decat vreo doua – trei zile, si doar in cazul lui Pavel, intr-un moment de slabiciune, neinspirat, despre care am povestit cateva paragrafe, in articolul Lactate vegetale si alte bunatati pentru copii … . Partea pozitiva cu toata bazaconia asta (“Nu aveti lapte suficient!”, “Nu se satura copilul!”, “Nu este laptele hranitor!”, “Ce lapte vreti sa mai aveti la 40 de ani?”) e ca asa am ajuns sa va scriu despre lucrurile despre care scriu acum. Am petrecut multe, muulte ore cu lecturile nocturne (sau matinale, depinde cum vreti sa le numiti) studiind subiectul lapte praf si asa am ajuns sa raman incurcata in mijlocul lecturii, pieptis cu intrebarea: “Stiati ca formulele de lapte (laptele praf, lapte concentrat sau lapte gata preparat), nu sunt un produs steril, chiar daca se vand in ambalaje sigilate?”

Ei bine, nu stiam, sau mai bine zis nu mi-am pus niciodata problema, ca laptele formula e un produs nesteril. Nu intrebarea in sine m-a facut sa-mi lovesc fruntea intr-un gest revelator: “Pfiuuuuu… Cum de nu m-am gandit la asta?”, ci lipsa vadita de logica in gestul de a steriliza biberoanele, tetinele si apa (fiarta si racita) cu care e preparat un lapte din preparat de baza nesteril. Articolul de fata completeaza informatiile despre lapte praf (Capcanele alimentatiei – Aluminiul). Am folosit ca sursa site-ul organizatiei International Baby Food Action Network (IBFAN) si, asa cum v-am obisnuit, datele le-am selectionat, tradus si prelucrat asa incat sa va ofer o lectura pe cat de lunga si educativa, pe atat de facila si captivanta. Gasiti articolele originale aici [sursa 1], [sursa 2], [sursa 3].

As fi trecut acum direct la subiect, dar – avand in vedere natura si severitatea informatiilor preluate de la sursa – m-am gandit ca ar fi bine ca la introducere sa cunoasteti cartea de vizita a celor care le fac publice.

Despre IBFAN. Este o coalitie globala de organizaţii si grupuri de voluntari, ale carei actiuni sunt destinate protejarii sănătatii şi a siguranţei tuturor sugarilor si copiilor mici, indiferent dacă sunt alaptati la san sau hraniti artificial. IBFAN promoveaza alăptarea şi  eliminarea practicilor iresponsabile de marketing in ceea ce priveste alimentele pentru sugari. S-a nascut acum 32 de ani (in 1979), in cadrul reuniunii Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) si a UNICEF pe tema hrănirii sugarilor şi copiilor de vârstă mica. A fost cu adevarat o nastere revolutionara, deoarece acest potpuriu al societatii civile, unic si special, a constituit prima retea de acest gen existenta vreodata si a creat o proliferare fara precedent a puterii oamenilor de pretutindeni.

Pe parcursul celor 32 de ani de existenta si activitate, IBFAN s-a facut remarcat prin cateva actiuni de referinta:

  • a reamintit in mod constant lumiii intregi despre puterea celor 5 atribute ale alaptarii: medicina, nutritie, ecologie, economie si, mai presus de toate,  dragoste.
  • Codului Internaţional de Marketing pentru Inlocuitorii Laptelui Matern, primul Cod International menit sa protejeze interesele consumatorilor (copiii nostri) de presiunea reclamelor, elaborat de OMS in 1988 si care interzice marketingul anti-alaptare.
  • The Nestle Boycott – cel mai longeviv si de amploare boicot organizat vreodata in istorie de catre consumatori
  • a creat Centrul International de Documentare a Codului (ICDC) cu sediul in Penang, Malaezia, parte a IBFAN. ICDC este locul unde se verifica si analizeaza din punct de vedere legal  dovezile despre incalcarea prevederilor Codului, de catre marile companii producatoare de hrana pentru bebelusi.
  • a publicat rapoarte de monitorizare a gradului de conformitate cu Codul: Breaking the Rules, Stretching the Rules. Rapoartele sunt publicate la fiecare 3 ani si contin o lista explicita a contraventiilor fiecarei companii producatoare de hrana pentru bebelusi, impreuna cu un profil actualizat.

Codului Internaţional de Marketing pentru Inlocuitorii Laptelui Matern. Anul acesta la Geneva, in timpul celei de-a 64-a Adunare Mondiala a Sanatatii (AMS), IBFAN a marcat a 30-a aniversare a Codului. El apartine OMS/UNICEF, a fost elaborat cu sprijinul IBFAN si adoptat in mai 1981, printr-o rezoluţie a AMS, ca cerinta minima pentru toate ţările lumii. Pentru a ţine pasul cu schimbările în domeniul ştiinţei si marketingului, au fost adoptate de-a lungul timpului inca 14 rezolutii suplimentare la acest Cod. Rezoluţiile adoptate de AMS au atentionat cat de important este ca guvernele nationale sa impuna respectarea prevederilor Codului, acordandu-le caracter obligatoriu prin lege.

Scopul Codului este de a proteja sănătatea sugarilor si a copiilor mici, prin asigurarea dreptului părinţilor de a primi informaţii solide, bazate pe dovezi faptice şi prin reglementarea modului in care se fac reclamele comerciale pentru toti înlocuitorii de lapte matern.

Codul contine prevederi referitoare la compoziţia si etichetarea acestor produse, precum si modul in care se face publicitate. Inca de la adoptarea sa, companiile producatoare pretind ca ii respecta prevederile, dar, în practică, acestea promoveaza vânzarea substitutelor în multiple feluri (n.tr. – ce contravin de multe ori cu Codul).

Raportul „Breaking the Rules, Stretching the Rules 2010”. De-a lungul a 208 pagini si pe un orizont de timp de 3 ani (oct 2007 – oct 2010), sunt detaliate ultimele strategii de marketing folosite de 11 dintre cele mai mari companii producatoare de mancare pentru bebelusi si de 11 producatori de biberoane si suzete. Raportul arata ca incalcarile prevederilor Codului nu scad, din contra: companiile au gasit modalitati  mai subtile de a face reclama produselor, folosind in mod deosebit argumentul sanatatii.

Observatori independenti din peste 46 de state au adus dovezi care demonstreaza ca alaptarea se afla inca intr-o competitie de milioane de dolari cu mari companii multinationale producatoare de hrana pentru copii si ca acestea au introdus trucuri si metode noi pentru a-si promova produsele, ca de exemplu publicitate axata pe rolul jucat de ingredientele adaugate,  chiar daca acestea nu au nici un beneficiu dovedit. Opinia IBFAN este ca daca s-a dovedit ca un ingredient este necesar sanatatii, atunci trebuie sa fie in toate produsele, nu sa fie folosit ca unealta de marketing. Experţii juridici IBFAN spun că este necinstit şi înşelător sa se pretinda că un produs va proteja copiii de infectii, când bebelusii hraniti cu formula au mai multe sanse de a de imbolnavi decat bebelusii alaptati. Afirmatiile referitoare la sanatate sunt in conflict direct cu Codul, cu liniile directoare ale Codex Alimentarius si cu doua dintre rezolutiile AMS care interzic astfel de pretinderi, in afara situatiei in care sunt explicit permise.

“Acest raport este diferit de cele anterioare prin aceea ca analizeaza trendurile in strategiile de marketing (n.tr – ale producatorilor de hrana pentru sugari). In timp ce eforturile noastre de reglementare au oprit unele practici, raportul arata ca strategiile cheie au devenit acum sanatatea si nutritia. Companiile isi aroga cele mai bizare si extraordinare afirmatii pentru a sugera ca noile lor ingrediente aduc beneficii functionale  esentiale pentru sanatatea copiiilor. Pe masura ce piata devine supra-saturata, aceasta incercare de a „adauga valoare” si a creste profitulurile este de-a dreptul cinica.” Mike Brady, Campaigns and Networking Coordinator la Baby Milk Action, parte a grupului IBFAN in Anglia.

“Este de-a dreptul ironic. Nici una dintre aceste afirmatii nu spune ca toate avantajele invocate si multe altele in plus se gasesc in laptele matern. In ciuda acceptiunii universale despre rolul crucial pe care il joaca alaptarea in supravietuirea copiilor si a riscurilor actuale bine stabilite in legatura cu alimentatia artificiala – companiile continua sa caute piete din ce in ce mai mari folosindu-se de marketing social si alte trucuri comerciale. Aceste tactici creeaza o lupta impotriva curentului din partea lucratorilor in domeniul sanatatii si al protectiei dreptului parintilor la informatie solida, obiectiva si independenta, ” Annelies Allain, Director al ICDC.

(cititi continuarea articolului, partea a II-a, aici)

Număr afişări : 13.257

Distribuie:

Sunt acceptate observații, comentarii critice sau păreri care nu coincid cu ale autorului, dacă:

1. Sunt exprimate cu bunătate autentică și cu omenie.

2. Sunt adevărate.

3. Sunt necesare și aduc un aport constructiv comunității de cititori.

Important

Dacă sunteți într-o situație de urgență, de criză sau dacă o altă persoană e în pericol și aveți nevoie de ajutor imediat, NU FOLOSIȚI ACEST SITE.
  1. Multumesc pentru raspuns si pentru timpul tau, Cristela!
    astazi am citit, iar rubrica cu meniul zilei este o binecuvantare.am fost la magazinul naturist pentru cateva aprovizionari si continuam incet, incet…

    1. Draga Andra,
      Ma bucur daca ai gasit idei utile, din pacate nu am avut timp sa continu, pentru ca si ideile mele s-au multiplicat, meniurile s-au diversificat, dar – cel mai important – s-au simplificat foarte mult, ceea ce le face mai usor de preparat, mai ieftin de cumparat, mai rapid de digerat si mai bine de asimilat.
      Sper sa va pot impartasi cat mai curand – pe viu! – despre aceste experiente.

      Cu drag

  2. te asteptam cu drag! 🙂

  3. Buna seara.din când in când am vreme sa citesc si eu una alta pe net despre provocările care mi le pune in fata “jobul ” de mamica.pe lângă tot ce se întâmpla in România asta mare a noastră ,m-a refer in special,la doctori si informațiile si sfaturile “bine intetionate” a familiei si prietenilor.copilul meu care are 1an si 5 luni a fost alăptat natural pana luna trecută (cu toate sfaturiele de intarcare la 1 an…) “pai nu mai e bun laptele tau ” sau ” nu se mai satura” ,acum o Luna am racit rau,am ajuns la injectii cu antibiotic si am decis ca nu mai ii dau,plus imi era frica sa nu-i transmit ceva si lui ,puiu de la 1 an I-am dat lapte de trecere si mai sugea doar seara de la mine( am început munca

  4. Buna! Reusit articol! l am citit de 2 ori chiar 🙂 as avea o intrebare: ce facem cand nu i putem alapta? cand nu avem efectiv lapte? multumesc

    1. Buna ziua, va multumesc pentru intrebare. Exista variante 100% naturale recomandate de medici cu experienta in acest sens, variante care se discuta cu fiecare persoana, in functie de particularitatile biologice si ‘energia’ familiei respective.

      Cu mult drag

  5. Ce imi recomandati sa-i dau in loc de laptele meu daca are 8 luni si nu mai pot sa-l alaptez ca merg la serviciu?
    Laptele de capra e o alternativa?
    Multumesc frumos!

Care este opinia ta?