Da, vorbesc despre lucruri inutile

Vizualizări: 2.324

Vizual-citat-Eveniment-13-mai-2017-Cristela-Georgescu-1

Am fost atenționată că pe 13 mai, la conferința specială de la Mamaia mi-am ales să vorbesc despre lucruri ”inutile pentru grija zilei de mâine” și că pe deasupra ”e și prea departe, nu mă gândesc?”.

Răspunsul poate fi de interes general, așa că aleg să îl fac public.

Da, așa e: la conferința ce va urma am avut curajul să aleg teme ”inutile pentru grija zilei de mâine”, cu deplina conștiență că asta ma poate costa la propriu și la figurat suficient cât să mă las de sportul ăsta. Îmi asum alegerea făcută pentru a onora inimile noastre. Căci simt că nu încălzirea globală ne amenință supraviețuirea, ci răcirea globală a inimilor. Și nu foamea stomacului ne amenință copiii și sănătatea, ci foamea spiritului.

Da, așa e: iubirea e inutilă pentru soluționarea grijilor materiale.  E utilă  însă imunității familiale. Căci cine atunci, dacă nu iubirea, să apere lumea noastră sufletească de tot vitriolul mediatic împroșcat zilnic de sistem?

V-am povestit în alte conferințe despre cum membrana protejează celula și pielea protejează organismul. Deja cunoașteți atât de multe despre imunitatea fizică… Am simțit că pe 13 mai e momentul să vorbesc și despre o altă imunitate, cea sufletească. Despre celula societății, Familia și despre membrana care o protejează, Iubirea. O societate se naște și piere odată cu familia, iar o ființă umană moare cu adevărat nu atunci când moare, ci doar atunci când nu mai iubește.

Am fost trasă de urechi și pentru că am ales Constanța: ”E prea departe, nu mă gândesc?”. Zilele trecute îmi povestea tata (care locuiește în Constanța) că pe vremea copilăriei îl însoțea pe bunicu’, plecat cu treabă la Tulcea, cu căruța. Făceau câte 2-3 zile și dormeau în car, înveliți cu fân. Și nu era departe. Acum avem trenuri și mașini și e departe. Constanța e departe de alte orașe, da, dar poate nu atât de departe de locul din care am ales să călătoresc și eu, și invitații mei, pentru a ne bucura împreună inimile sosite din toate cele patru zări.

Dacă aș avea timpul necesar, aș face un film de câteva secunde, în care să comprim pe repede înainte fiecare zi și fiecare clipă investită în pregătirea minuțioasă a acestor întâlniri, concepute pentru a dărui. Dar nici să vreau nu pot comprima sute de zile și de nopți albe, mii de neuroni și universul unor inimi, în câteva secunde … Căci doar câteva secunde mai durează răbdarea noastră neoțelită …

Pentru cei dispuși să asculte și să probeze lucruri inutile, mai sunt câteva locuri până pe 7 mai, când se închid înscrierile, rezervați AICI.

Cu Vitamina L, pentru inimile noastre,




Vizualizări: 2.324

Distribuie: