Ecografia în sarcină

Vizualizări: 19.988

În privința binelui copiilor noștri, vrem întotdeauna ce e mai bun pentru ei: cele mai sigure scaune de mașină, cele mai bune haine, cele mai educative jucării, cea mai curată mâncare, cea mai bună școală etc. Investim energie să le asigurăm ce e mai bun din toate după ce vin pe lume, dar uităm că e o vreme când copilul este cel mai vulnerabil, pentru că atunci se construiesc toate trăsăturile lui constitutive, cele care nu se mai pot schimba niciodată și acea vreme este în timpul celor 9 luni în pântecul mamei.

Foto: arhiva personală, decembrie 2009

Foto: arhiva personală, decembrie 2009

Am publicat articolul de față în 2013 și – urmare a reacțiilor … pestrițe 🙂 –  l-am actualizat în iunie 2015 cu precizările de mai jos. Cu adevărat “mult necaz s-a întâmplat între oameni de pe urma neînţelegerii în cuvinte. Nu toţi înţeleg prin acelaşi cuvânt, acelaşi lucru. Cât despre gânduri, neînţelegerea e şi mai mare. Urechea auzitorilor parcă ar fi o adevărată răsucitoare a cuvintelor, iar mintea, vârtelniţă a ideilor. S-a întamplat ca lucruri clare ca lumina zilei să fie înţelese de oameni cu totul pe dos.” (Ierom. Arsenie BOCA, Cărarea Împărăției).

1. Acest articol și activitatea mea în domeniul educației preventive sunt o pledoarie pentru cunoaștere și pentru responsabilitate, atunci când alegem măsura cu care ne măsurăm “moderația” și o decretăm ca fiind “normalul”. Nici acest articol, nici altele, nici activitatea mea NU sunt pledoarie pentru renunțarea la progresele realizate de știintă. Toate descoperirile științei moderne sunt săbii cu două tăișuri (o demonstrație exceptională în acest sens face și Dr. Douglas Lisle – unul dintre profesorii cu care am studiat și eu – în cartea The Pleasure Trap).

2. Nu vă îndemn nici să faceți zero ecografii (așa cum au înțeles unii cititori), nici să faceți zeci (așa cum au înțeles alții).  Eu am făcut peste 50 de ecografii în prima sarcină. În ultimele săptămâni am făcut aproape zilnic și asta la cererea mea, atat de înfricoșată eram. Cum altfel am putea fi controlați și înrobiți decat prin frica de diverse? Dar acest lanț al robiei, să fie clar!, ni-l punem singuri atunci când ne lăsăm stresați de ideile, presiunile, frica, așteptările, condiționările, convingerile, părerile altora. În astfel de circumstanțe mintea noastră devine ca o apa tulbure și nu mai putem vedea limpede prin ea.

3. Răspunsurile corecte se află întotdeauna în interior, ele nu vin din exterior. Din exterior vin doar indicii. Ascultați câte păreri doriți, dar nu uitați ca la final să faceți liniște, ca să puteți auzi vocea discretă a intuitiei, consilierul care nu ne va trăda niciodată. Urmăriți un foarte scurt film (1 min) de la conferința mea, despre intuiția maternă, apăsați AICI.

3. Ecografia în sarcină are un scop, dar nu în felul în care s-a ajuns să se abuzeze de ea în prezent … (Dr. Mendelshon). Trebuie folosită rațional, corect, pe durată scurtă și fără a abuza, acesta e numitorul comun al răspunsurilor pe care le-am primit de la medicii cu specializare în ecografie, cei cu care am interacționat și pe care i-am întrebat ce părere au despre riscurile acestei interveții medicale asupra sănătății copilului. Aici e însă baiul, ca și în alimentație: că măsura cu care fiecare dintre noi evaluează moderația sau ce înseamnă “rațional”, “corect”, “durată scurtă” și “abuz” e o chestiune discutabilă …

4. Confortul emoțional al mamei reprezintă uneori prioritatea în strategia de vindecare a copilului (așa cum am exemplificat și într-un articol despre problemele de ortopedie pediatrică, dacă vreți să citiți, apăsați AICI.). Cu cât înțeleg mai bine corpul uman și mă relatez la el în mod unitar, pornind de la modul în care funcționează și se degradează la toate nivelele, cu atât îmi întăresc convingerea – confirmată și de practică – că uneori e nevoie să facem pentru copil ceea ce îi aduce liniște mamei, chiar dacă pare un comportament egoist. “Disperarea” sau “îndoiala” mamei sunt piedici semnificative în calea succesului.

5. Nici în privința ecografiilor fetale nu există o cale unică, un adevăr general valabil, de tipul ”Da” sau ”Nu”. În orice strategie de sănătate familială, totul depinde de tiparul de gândire și de energia fizică, emoțională și mentală a familiei. “Luptele” între soți – cauzate de opiniile diferite despre ce e bine și ce nu, când vine vorba de îngrijirea copiilor – sabotează orice demers de redobândire sau de menținere a sănătății familiei.

În articolul original (14 februarie 2013) am scris:

Despre riscurile ecografiei în sarcină am auzit prima oară de la Ditta DEPNER, Doula și autorul conceptului holistic de naștere naturală “ReNașterea”), dar faptul era consumat: Pavel se născuse deja. Am mai adaugat un bolovan de moară în sacul cu “Ignoranțe pentru care să mă iert” și-am băgat la cap pentru a doua sarcină. Tot e ceva! 🙂

1. Nu sunt împotriva medicinei (cred că medicina de urgență este indispensabilă), a medicilor, a medicamentelor și a investigațiilor medicale, sunt doar împotriva mentalității că singurul mod legitim de a administra o stare fiziologică sau o situație de boală, mai ales ușoară sau comună, este prin medicamente și proceduri medicale.

2. Ecografia în sarcină e necesară, dar în anumite situații de sănătate. Nu e necesară pentru a ne mândri cu poza bebelușului (ce, credeți cumva că eu am fost altfel la primul copil?) și nici pentru a ne vindeca de fricile cu care am fost contaminați ca viitori parinți. În multe țări occidentale se fac doar două ecografii, dacă nu sunt probleme semnificative. Mentalitatea ambelor părți – medic si parinți – este ca nu sunt și nu vor fi probleme, sarcina nu e boală.

***

Interviul de 4 minute pe l-am tradus pentru cititorii mei, e realizat acum mai bine de 20 de ani și îl are ca protagonist pe Dr. Robert Mendelsohn, pediatru american cu vederi largi, simpatic și iubit de părinți. Poreclit “eretic medical”, Dr. Mendelsohn este autorul unor carti și idei îndrăznețe. Am învățat foarte mult din aceste cărți, mai ales ce se întâmplă și ce am de făcut cu așa zisele boli. Puteți citi și următoarele articole inspirate de experiența și lucrările lui. Apăsați pe titlurile de mai jos:

1. Instinctul matern, cel mai bun pediatru (“Cum să crești un copil sănătos … în pofida a ceea ce spune medicul tău”?)
2. Scoatem amigdalele?

Efectele ecografiei fetale

În ziua în care am publicat articolul original, o scumpă mamă mi-a scris:

Cristela, eu nu îndrăznesc să citesc articolul ăsta. Până când am aflat că ecografiile sunt dăunătoare, am făcut o mulțime, la recomandarea medicului, desigur.  Pe tine am avut norocul să te cunosc personal și te citeam cu mare drag încă dinainte de acel moment. Nu de cuvintele tale mi-e teamă, ci de reacția pe care propria-mi conștiință ar putea-o stârni în mine.”

I-am răspuns:

Draga mea, mulțumesc. Îți spun doar atât: nu contează ce ai facut. Pur și simplu nu contează. Pentru că totul în viață este reversibil; timp să avem, pentru a parcurge drumul înapoi. Dumnezeu însuși ne asigură că nu ține seama de <<veacurile de neștiintă>>.

Încă mai avem timp, copiii sunt la început de drum, să nu irosim energie importantă jelindu-ne de ce am făcut (putem ține un “doliu” mic pentru clipele de necunoaștere și gata!), ci să o utilizăm înțelept, pentru ce avem de făcut începând de acum.

Am cărat și eu un sac plin cu pietre de moară. Pe el  scria cu litere mari: “IGNORANȚE PENTRU CARE MĂ IERT”.

Le-am lăsat una câte una… Încă mai am câteva de lăsat, fără puțină victimizare parcă nu mă simt bine. 🙂 Cu fiecare piatră lăsată, m-am ridicat și am început să stau din ce în ce mai dreaptă și același lucru s-a întâmplat și cu copiii mei. Poverile noastre sunt și poverile lor. Poveștile create de noi în jurul unor experiențe de viață sunt energii consumate inutil, ne-creator, ne-vindecător. Vă îmbrățișez pe toate.

Mame iubitoare, informați-vă, adică apărați-vă copiii înca dinainte de a se naște! Noi suntem singurul lor scut pământean. La rândul meu îmi doresc și lucrez cu conștiinciozitate, să pot răscumpara vremea propriei neștiinte, a fricilor ireale și a dependenței de soluții venite din afara mea…  Pentru că și eu sunt doar o mamă care iubește copiii și își iubește copiii. Nu sunt perfectă și nu am toate răspunsurile. Dar sunt practic testată, riguros informată, temeinic “studiată”, responsabil implicată și veșnic îndatorată cu recunoștință și iubire.




Vizualizări: 19.988

Distribuie: