Intens. Colorat. Ri(t)mat

Numar afisari: 27.123

Intens se mai traieste cu doi pui de om de varste apropiate!

DABADA si NUBANU

Unul, un fel de Tarzan-boy atomic.

Pavel

Celalalt, un Mowgli zambitor non stop, a carui unica pretentie este sa ii tii companie. Bineinteles, tot non stop!

Petru

Sunt zile intense – si azi a fost una dintre ele – in care mi se pare ca pierd controlul. Si atunci ma rog intens, sa ma mentin la inaltime pana la final de program. Zile care imi par ca sunt niste pietre de hotar 🙂 sau rascruci, ce marcheaza trecerea intr-o noua etapa comportamentala pentru fiecare dintre cei 2P. Ei bine, ruperile astea de ritm in rutina zilnica, in comportamentul si tabieturile lor sunt pentru mine … intense. Iar faptul ca inca din primele zile petrecute impreuna, Petru si Pavel isi manifesta doleantele sau protesteaza aproape intotdeauna simultan, este de asemenea … intens :).

unison

De multe ori ma simt precum furnica Otiliei Cazimir :): “Si-s grabita, si-s grabita/ Ca mi-i casa ne-ngrijita/Si mi-s rufele la soare/Si copiii-mi cer mâncare”. Sunt zile in care ocazia pentru cateva clipe de tras sufletul este precum un balon cu heliu scapat din mana sub cerul liber.

Cu toate astea seara, dupa ce se lasa linistea in camera unde animalele si pasarile padurii dorm zambind cocotate pe peretii impestritati cu verde crud, in miros fin de bebic si de laptic, cand ascult respiratia lor profunda, linistita si plina de multumire, ca o continua declaratie de dragoste, cand privesc chipurile lor scaldate de pace si mangai obrajorii ca doua piersici parguite, mi se face deja dor de ei. Dor intens. Si privind retrospectiv la ziua cu ritm intens, “Cine-i? … Ce-i?… Ce-a fost pe-aici?…”, ma surprind simtind la fel ca pitigoiul poeziei lui Toparceanu: “Ce sa fie? Nu-i nimic./ A trecut Acceleratul.”🙂

***

Ritmat.M-am asezat acum o ora la birou si, trecand in revista mesajele de la voi am descoperit un cadou deosebit. Alina, de unde ai stiut sa ma tonifici asa? Care Alina? Nici eu nu stiu, decat atat: Alina Balasa – Cuvinte. Multumim, Alina pentru gingasia gestului tau! M-a trimis acum, in miez de noapte, la sertarul cu amintiri. M-a facut sa imi aduc aminte de primii ani ai copilariei (da, am amintiri de la 3 ani chiar!), de serile in care tata imi citea la cerere, “cu intonatie” (de atunci eram pretentioasa! :)) poezii si povesti in versuri, cu eroi aidoma celor 2P ai mei. Imi amintesc de Nina Cassian cu Nica fara frica, dar mai ales de Gica Iutes cu Dabada si Nubanu, cartea cea mai draga a copilariei. (Apropos, isi aminteste cineva de ei sau stie pe unde si daca se mai poate gasi cartea? Daca nu ma insel, tot in versuri era).

Petru, Pavel şi florile din grădină

de Alina Balasa

Petru şi Pavel, doi frăţiori,

Sunt în grădina plina de flori:

Vor păpădie pentru salată,

Trandafiraşi pentru-al lor tată,

Şi pentru fiinţa ce i-a născut

Vor crizanteme, că ei îi plac mult.

***

Colorat. Am scris cum o alimentatie sanatoasa nu presupune doar sa consumam hrana sanatoasa, ci sa o gatim si sa o mancam corect. Un principiu de alimentatie sanatoasa este ca zilnic sa avem la masa si hrana vie, cat mai colorata. Azi la pranz am fost in super inspiratie si, in spiritul celor enuntate anterior, am indraznit combinatii neuzuale. Asa s-au nascut:

BRUSCHETE INDRAZNETE

(foto peste ceva timp, pentru ca mi-a disparut 🙂 acumulatorul de la aparat. Dabada si Nubanu sunt de nestavilit :))

Daca va e foame rau de tot (cum mi-a fost mie azi, poate de asta mi se par cele mai gustoase bruschette indraznete pe care le-am mancat vreodata), puteti renunta la bruschette si sa serviti compozitia ca pe o salata.

Ana şi salata de legume

de Alina Balasa

Ana a mâncat salată

Delicioasă, colorată:

Morcovul portocaliu,

Ardeiuţul durduliu,

Roşia ca o mingiucă,

Cu-o ceapă şi o lăptucă.

Şi, s-alunece mai bine,

Puţin ulei de masline.

-Gustoasă a fost salata,

Sănătoasă este fata,

Eu îţi mulţumesc, mămică,

Pentru buna sălaţică

Bruschette cu sfecla rosie/ Salata (raw) de sfecla rosie

Ingrediente si mod de preparare pentru 2 portii: 1 sfecla medie cruda, data pe razatoarea mica sau presata la storcatorul cu ax melcat, 2-3 catei de usturoi zdrobiti, 1 pumn de nuci romanesti macinate, 2 linguri hrean razuit sau ½ hrean presat impreuna cu sfecla la storcatorul cu ax melcat, suc de lamaie dupa gust, putin ulei de masline presat la rece (optional). Se amesteca totul bine, pana devine o pasta compacta.

Se amesteca cu dragoste si blandete si se serveste ca atare sau “asternuta” pe bruschette de paine integrala (reteta in carte). Asa cum o sa ma astern eu la un somn, nu inainte de a mirosi si privi inca odata pe pardalnicii de Dabada si Nubanu, rememorand cum s-a derulat ziua de azi: Intens. Colorat. Ri(t)mat.

 

Numar afisari: 27.123

Distribuie:

Sunt acceptate observații, comentarii critice sau păreri care nu coincid cu ale autorului, dacă:

1. Sunt exprimate cu bunătate autentică și cu omenie.

2. Sunt adevărate.

3. Sunt necesare și aduc un aport constructiv comunității de cititori.

  1. Foarte fain blogul de azi, voi incerca reteta si cred ca va fi chiar azi ca si asa nu am mancare:)

  2. Felicitari!!! Foarte draga sufletului postare!!! Si minunata reteta..azi o prepar gandindu-ma la voi…mi-as dori sa ne mobilizam putin..ce spuneti? Iarna este grea pentru toata lumea si stiu ca mai ales pentru bibici, asa ca vin cu o propunere timpurie….nu vreti sa ne organizam si sa facem un concediu impreuna? Mamici, bibici si tatici (cei care vor si au timp sa participe) ….poate undeva la mare, prin vara…spun asta pentru ca aproape toaoa lumea merge la mare vara…sau va astept cu drag la Brasov :). Deci? POoopici

    P.S. Cine e amator de cutite ceramice, se gasesc la Ikea, set de 2 bucati la 1 milion. E bine de stiut ca nu sunt pentru curatat lugume fructe ci pentru tocat. Unul de alb si unul e negru 🙂

  3. Draga Cristela, Te inteleg perfect…si Maia mea este la fel de zambareata si activa si bineinteles vrea compania noastra non-stop….si cand doarme parca vegheaza sa nu ne odihnim prea mult…doarme de 3 ori pe zi cate 1/2 ora…asa ca printre picatele de sudoare si treaba cea de toate zilele mergem inainte….oricum nu ma astept de la tine sa cazi, esti o persoana prea infipta in realitate si calculata….asa ca gandeste-te peste ani cand vom avea noi nevoie de compania puiutilor nostri…NON-STOP…si apropo…bine ca cei 2P isi striga nevoile la unison, si nu pe rand…cu drag!
    O zi faina, ca la noi in Ardeal…stii bancul???
    “Azi noapte n-am inchis un ochi, dar cu celalalt am dormit bine”!

    1. Ioana, fain tare bancul, multumesc! Pavel a dormit intotdeauna foarte regulat, in fiecare zi afara, indiferent de temperatura, inclusiv la -15 grade, dormea in carucior pe terasa. Cu dl Petru situatia e complet imprevizibila. Doarme ziua ca Maia ta. In reprize de 20-40 min :), in rest vrea entertainment. Si, in cate o zi, cand nu ma astept, recupereaza, doarme cate 4-5 ore :). Binecuvantarea e ca noaptea dorm amandoi snur, fara probleme. Va pup cu drag, Ardealule! 🙂

  4. Draga Cristela, nu ma mai satur citind blogul tau pe care l-am descoperit cu ceva timp in urma si care parca ma chema in fiecare zi sa il citesc… Am realizat incetul cu incetul prin postarile tale si din fotografiile pe care le impartasesti cu noi,ca te cunosc inca din frumoasa noastra copilarie petrecuta in Constanta, copilarie de care-mi amintesc cu mare drag, acum traind de cativa ani in vartejul Bucurestiului… Imi amintesc cu drag de ai tai parinti, de sora ta si copii cu care ne jucam si care mi-au imprimat printre cele mai frumoase amintiri ale vietii mele. Acum te-am descoperit in momentul in care sunt si eu mamica unui baietel asupra carui sanatate veghez in orice moment si caruia ii prepar in fiecare zi cate o reteta de pe blogul tau calauzita de principiul pe care l-am invatat de la tine “nici o masa fara ceva viu”. Te imbratisez cu mare drag si te asigur ca fiecare postare a ta ma invata ceva nou si ma duce mereu cu gandul la copilarie…

    1. Raluca, printre multe mangaieri si bucurii sufletesti la care nici nu visam, blogul asta (pe care culmea! m-am incumetat sa il lansez impinsa de la spate! :)) mi-a adus surpriza regasirii unor oameni pe care niciodata altfel nu cred ca i-as fi regasit. Mai ales cei din primii ani ai copilariei. De fapt cele mai frumoase perioade ale vietii mele au fost copilaria si cea actuala, de cand m-am casatorit. Asa ca orice amintire din anii aceia, imi flutura prin suflet, precum briza marii dimenata, prin parul despletit … As putea sa scriu muuuult, muuuult, muuult despre copilaria mea, a fost fericirea suprema, asa cum e de cand am casa plina de baieti :). Te rog doar sa imi scrii mai mult pe adresa mea, sa te pot localiza … :). Iti multumesc pentru cuvintele frumoase si marturisirile care m-au motivat. Te felicit pentru daruire si iti doresc sanatate si putere pentru puiul tau. Sa fie sanataos tun, asta e urarea mea! 🙂

  5. Buna, draga Cristela. Sunt o mamica in luna a 9a(mai am 2a saptamani de sarcina), sunt din Arad si de ceva vreme iti urmaresc blogul. Am aflat de blogul tau de pe site-ul “MAME PENTRU MAME”. Ma bucur de fiecare data cand vad ca mai sunt persoane care stiu sa pretuiasca viata si care mai au inca incredere in Dumnezeu si in planul Lui pentru noi. M-au ajutat mult articolele tale (in special cele despre vaccinuri) si pot spune ca am luat hotarari inspirata de aceste articole.Cred ca Dumnezeu m-a indrumat catre blogul tau pentru aici am gasit informatii pretioase. Felicitari si Dumnezeu sa te binecuvinteze pentru ceea ce faci.

    1. Crina, Doamne ajuta si nastere usoara, te asteptam cu vesti EXCEPTIONALE despre experienta emotionanata pe care urmeaza sa o traiesti. Asa cum am povestit experienta mea in cartea dr. Laza, am fost o frunza in vant, oprita de mana lui Dumnezeu din spulberarea haotica – cum as putea sa fac acum altfel decat fac? Scriu tot Adevarul pe care l-am descoperit, cu dragoste, dar si cu responsabilitatea ca la Ziua Judecatii voi da socoteala pentru tot ce am scris aici. NASTERE USOARA!

      PS – stii ce vei avea? 🙂

    2. inca nu stiu ce sex are bb pentru ca am lasat acest lucru pentru momentul nasterii.promit ca povestesc cum a fost nasterea…e prima sarcina…vreau sa nasc acasa…fara asistenta medicala…va fi interesat…lasam ca Dumnezeu sa ne ghideze in acest eveniment minunat.cu drag si …pe curand

    3. Crina, la Mame pentru Mame (www.mamepentrumame.ro) poti gasi pe aceasta problema, daca ai nevoie, un sfatuitor de nadejde in Ana Maita sau in Ditta Depner. Cu drag

    4. Draga Crina,
      as vrea sa-ti las mail-ul meu, in caz ca vrei sa mai vorbesti cu cinva care a facut ceea ce vrei tu sa faci. Felicitari si iti doresc sa ai o nastere implinitoare. Cu drag. Ditta
      florartis@yahoo.com

  6. Foarte frumos postul de azi…. mi-a umplut sufletul si m-a facut sa-mi aduc aminte cum eram si noi acum vreo 2 ani :)… si ai mare dreptate… intensitate la maxim… dar imi si da energie la maxim …

    si ca o coincidenta si noi avem o poza cam la fel… cu copii la cutie 😀
    cristina

    1. Scumpa Cristina, ma bucur sa te “aud” dintre litere si tastatura calculatorului :). Va imbratisez si admir cum maternitatea dezvaluie sufletul intr-un mod atat firesc si totusi surprinzator …

  7. Buna Cristela.
    Felicitari pentru blog-ul tau. Este foarte interesant. Il urmaresc de ceva timp si sunt incantata. Am un baietel de 2 ani care ne bucura fiecare minut al vietii noastre. Voi proba reteta de biscuiti cu roscove. Mi-a luat ceva timp pana am descoperit ce este (pentru ca locuiesc in Spania). O sa iti scriu sa iti spun cum au iesit biscuitii mei in stil spaniol. :)) Si reteta de astazi suna foarte bien. O vom proba. Pupicei

    1. Hola, Laura! Bag seama ca se ingroasa randurile! 🙂 Ma bucur ca te-ai cunoscut cu domnul mei. Majoritatea persoaneleor care l-au adoptat in alimentatie nu il cunosteau, sau il stiau doar pe post de mancare de porumbei. Si cand te gandesti ca era de baza in alimentatia dacilor! Asa e omul modern … rafinat, chipurile :). Cu drag te pup si pe tine, si comoara de baietel. Sa fiti sanatosi

  8. Deaga Cristela,
    dupa cum ti-am mai scris nu prea am timp sa citesc foarte mult asa cum mi-ar placea, dar nu pot acuma sa nu-ti scriu. Esti o mama adevarata, o mama minunata, o femeie deosebita si un om nemaipomenit.
    Am vazut ca scry mai mult seara.Eu nu pot sa ma misc de langa Samuel seara, doarme foarte rau. Numai sa ma misc putin si este deja treaz, parca nici nu a dormit.
    El doarme cu mine, nu a dormit nici o noapte in patut.Dupa ce il alaptam si doream sa-l pun in patut se trezea, si asa ca …acuma doarme cu mine.

    Cristela iti multumesc pt tot.
    Domnul sa fie cu voi.
    Cu drag, Mariana

  9. Iti multumim Cristela pentru tot. Ne esti foarte draga

    1. Dar voi, mie? 🙂

    2. si tu, noua 🙂 m-ai facut sa zambesc, asa cum zambesc de multe ori citindu-te. recunosc cu sinceritate ca habar nu am sa gatesc. retetele tale sunt singurele pe care m-am incumetat sa le prepar. si imi ies !!! :)) si nu ma las. in fiecare zi notez ceva, mai cumpar una alta, mai amestec una alta… si nu ma mai satur de citit, pt ca ce spui nu e doar axiomatic, ci il are in margine, in mijloc , in paranteza , pe DE CE. Noroc ca il are, pt ca sotul meu, care ar manca orice din care lipseste carnea, are totusi cate un de ce? pentru fiecare informatie noua 🙂

    3. Alina, chestia cu habar nu am sa gatesc e o paradigma care acopera bucatarul talentat din fiecare mama. Eu zic sa te iei la tranta cu ea, sa o dai jos si sa lasi sufletul tau sa iti dicteze cantitatile si ingredientele. Porneste de la retetele mele – ma bucur ca iti ies, nu stii cat de mult ma bucur, nu! 🙂 – si cu curaj improvizeaza. Maine poimaine facem schimb de retete :). Multumesc pentru caldura mesajelor 🙂

  10. Sper ca si noi 🙂 Poate ne cunoastem cand o sa ajungi prin Brasov. Pana atunci ne bucuram de tot ce ne oferi neconditionat, cu atata dragoste pentru sanatatea puiutilor de om cat numai o mama adevarata poate sa aiba.

  11. mic test in vederea imbunatatirii serviciilor noastre 🙂

  12. Dragelor, ia uitati ce idee de shake am gasit:
    “250 ml apa, 10 migdale crude, o bucata mica de dovleac crud (sau copt), taiat cubulete, putin praf de scortisoara sau cardamon si o lingurita (doua) de miere si mixati cu mixer vertical sau la shaker. Puteti inlocui migdalele cu miez de nuca, sau caju. Puteti adauga si alte fructe in amestec – pere, mere (mai coapte, mai dulci), prune, banane, etc dupa gust. Copiilor (dar si adultilor) le plac shake-urile, care pot fi servite in pahare cu pai mare (amestecul este gros, ca o smantana) – iar cele preparate in casa sunt mult mai sanatoase decat variantele “fast-food”.

    Sursa este aici [despre dovleac]
    http://www.homeopatie-soescu.ro/splinasidovleacul.html

  13. Minunata Cristela. Te felicit pentru tot și îmi pare nespus de rău că acum 8 ani când am născut prima fetița, nu am găsit un asemenea blog. Cu ea avem o problemă de sănătate, suntem încă în investigații, se pare o artrită reumatoidă juvenilă. L-am rugat pe Dumnezeu să ne îndrume către persoana care o să pună un diagnostic real sau care să ne ajute. Acum mă gândesc că tu ești acea persoană. Ci nu pentru a pune un diagnostic care tine de medicina, ci care ține de suflet. Răsfoind toată dimineața blogul tău, îmi reproșez că nu m-am ocupat destul de această latură a fetitelor mele, ocupată fiind mai mult de job și de gospodărirea casei. Trebuie să mă iert, cred, dar cum voi reuși asta? Este prea târziu? Simt că problemele fetitei sunt din nerealizarea și indiferenta trecerii fiecărui minutele petrecut cu ele. Să -mi fie rușine! A fi mamă cu adevărat nu este la îndemâna oricui!

    1. Draga Gabriela,

      Minunati suntem toti, ca asa ne-a facut Dumnezeu, dar nu mai avem incredere in noi. Si mai minunat e El, ca ne tine, in ciuda tuturor slabiciunilor umane…

      Te rog sa nu te blamezi si sa nu te invalidezi, fiecare mama este o mama la superlativ si scopul acestui blog nu este sa ma arat eu perfecta si voi sa va simtiti mici si neputincioase, ci din contra. Si eu am neputintele si nevointele mele, dar asta am invatat de la viata, ca ma ridic si merg alaturi de ea, inainte. Si nu mai vreau sa repete altii greselile mele, de asta scriu. Insa intreaga viat ae un proces de invatare si vindecare. Impreuna ne e mai usor, de asta am creat blogul.

      Niciodata nu e tarziu si tu stii asta. Roaga-te si vei primi raspunsuri. Nicodata rugaciunile mamei nu raman neascultate si ele au mereu intaietate. Iar daca ai alinat o durere cu un pupic sau o mangaiere, atunci stii deja ca esti mama ideala.

      Nadejde si mobilizare pentru izbanda, nu victimizare. Bine? 🙂

    2. Referitor la artrita, este o stare d einflatie, ca tot ce se termina in “-ita”. Alimentele care cauzeaza inflamatie si acidoza sunt de evitat (in special cele de origine animala si procesate industrial). Iti recomand sa iei legatura cu minunata doamna doctor doctor Sorina Soescu de la Centrul Natura (www.centrulnatura.ro) din Constanta. Cu drag

  14. Buna,am tot căutat pe blog informația legată de a folosi ceapa/usturoiul doar în preparatul pe care îl consumi atunci sau în câteva ore,pt ca apoi devine toxic.Eu îmi amintesc că pe blog am citit ,te rog să îmi confirmi/infirmi dacă am reținut corect sau care e adevarul.?Multumesc!

    1. Da, draga mea, ai retinut corect, asa este. Cu drag,

      cristela

      PS: nu trebuie s ama crezi, dar daca vei incerca sa mananci ceapa taiata a doua zi sau mujdeiul a doua zi, vei vedea cum te simti.

  15. Draga mea, ai retete minunate nu ma pot opri din citit. Am facut si eu ceva asemanator dar nu pot manca mereu asa. Majoritatea au cam aceleasi componente difera produsul dr baza. As vrea sa mi spui sincer daca nu te ai plictisit de acest raw vegan.

    1. Draga Opris,

      Multumesc pentru comentariu si pentru intrebare.

      Eu nu sunt raw-vegan. Nici macar vegan. Nu eu ma numesc astfel, ci altii. Eu am spus ce aveam de spus aici: https://cristelageorgescu.ro/alimentatia-si-muschiul-constientei-video/06/2016/

      Ceea ce cititi sunt articole scrise acum 6-7 ani, cand faceam primii pasi, primele experimente si imi gaseam propria cale. Eu nu sunt un om al retetelor, pentru ca pentru mine mancarea este doar informatie, nu un scop in viata. In cei 14 ani de reforma a stilului de viata, retetele si stilul meu de viata s-au simplificat foarte mult, la fel si ale intregii familii.

      Va invit sa cititi, pentru a primi un raspuns mai multumitor la intrebarea Dvstra
      Gateste ca si cand viata ta depinde de asta. Chiar depinde (1): https://cristelageorgescu.ro/nota/de-ce-nu-mai-gatesc-bombe-nutritive/
      Gateste ca si cand viata ta depinde de asta. Chiar depinde (2): https://cristelageorgescu.ro/nota/cum-sa-alcatuiesc-un-meniu-simplu/

      Va doresc mult succes pe cararea propriei vindecarii, a propriei alimentatii, far asa uitati ca nu mancarea ne hraneste cu adevarat, ci alte lucruri. Cand mancarea devine rasplata, consolare, completare, da, e posibil sa ne plictisim sa ascultam mesajele corpului, cel care ne va arata cu adevarat dieta potrivita pentru fiecare dintre noi.

      Cristela GEORGESCU

Care este opinia ta?