Surse vegetale de calciu. Preambul la ”Demineralizarea dinților la copii mici”

Vizualizări: 8.949

Public la cerere, tabelul cu surse vegetale de calciu si gradul lor de absorbție conform datelor obținute cu sprijinul PCRM (Comitetul Medicilor pentru Medicină Responsabilă din Washington, DC.)


Înainte de a corecta orice carență, vă rog (re)citiți Capitolul 3 – Nu ai de ce să îți faci griji din cartea mea de nutritie și de dezvoltare personală Diversificarea, pur și simplu.

Nu-mi place deloc, dar n-am ce-i face, trebuie să repet o dată pe an cel puțin: mame iubite, femei frumoase și inteligente, nu vă mai torturați zilnic alergând după nutrienti izolați pentru a corecta dezechilibrele apărute în corpul vostru de gravide, viitoare gravide, lăuze sau în corpul copiilor. Vă jucați de-a Ucenicul vrăjitor, pe deasupra și legate la ochi! (dacă nu înțelegeți de ce, citiți cu atenție până la capăt).

Ba vrem calciu, ba fier, ba magneziu, ba vitamina D, ba vitamina B, ba omega 3, ba omega 6, ba stimularea imunității – toate sunt strategii reducționiste, posibil utile doar accidental, în cazuri extreme și doar pentru a câștiga timpul pentru necesar înțelegerii și conceperii unei strategii integrative coerente de recuperare. Separarea nutrienților și încercarea de a obține din ei aceleași beneficii ca din alimente integrale demonstrează ignoranță față de modul în care nutriția acționează în organism.

Soluţia rezolvării tuturor problemelor legate de carențe nu este suplimentarea dozelor de nutrienți, ci asimilarea și folosirea corectă a acestora.

Pentru ca efortul vostru de a găsi, cumpăra, prepara și asigura alimentar toți acești nutrienți să fie răsplătit, nutrienții respectivi trebuie să poată fi digerați (atenție masticație, mucoasa stomacală, funcționarea corectă a pancreasului și a ficatului!), absorbiți în sânge (atenție la inflamațiile, adică ”-itele” din tractul digestiv!) și să fie metabolizati/utilizați (atenție sănătatea și echilibrul fin al sistemului endocrin, mai ales suprarenale și tiroidă!).

Și dacă toate cele de mai sus merg ca unse (deși am curaj să pariez pe ce vreți voi că măcar la una dintre aceste etape dăm fiecare dintre noi rateuri), atunci să vedeți de ce e riscant și ineficient să alergați după un nutrient anume, în loc să gândiți ”aliment integral” – doar câteva exemple, dar am o tolbă plină:

1. Mineralele evidențiate de analiza sângelui nu indică și modul în care acestea sunt utilizate la nivel celular. Analiza sângelui poate indica un nivel normal de Ca, în timp ce la nivel celular există o carență severă. Cu alte cuvinte, avem de a face cu o problemă legată de utilizarea incorectă a calciului în organism, şi nu o problemă provocată de carenţa de calciu.

2. Suplimentarea cu Ca pe fondul epuizarii glandei paratiroide poate duce la formarea de calculi (pop. cioturi/ciocuri osoase) sau exces de calciu. Dacă este si tiroida leșinată (hipoactivă), va fi încetinită sau oprită folosirea Ca și vai de celulele noastre care vor țipa de foame.

3. Este o ironie să consumăm lactate pentru Ca, când în realitate, printre efectele pe care le produce laptele și derivatele sale se numără și incapacitatea de a utiliza Ca (prin inflamarea glandei tiroide).

4. Suplimentele de vitamine şi de minerale pot provoca dezechilibre în organism.

Acidul ascorbic afectează nivelul de calciu din organism şi modul în care e utilizat.

Absorbţia de calciu este micşorată în prezenţa fosforului.

Utilizarea corectă a calciului se produce în prezenţa magneziului.

Vitamina C este necesară în procesul de absorbţie a fierului, însă cantităţi excesive de vitamina C pot conduce la carenţe de cupru.

Vitamina D intensifică utilizarea calciului, însă, dacă este consumată în cantităţi exagerate, ea poate avea drept efect carenţe de magneziu.

Calciul scade gradul de absorbție a fierului până la 400%.

Beta-carotenul însă crește absorbția fierului până la 300%.

Fierul consumat în cantităţi excesive devine toxic si duce la scăderea nivelului de crom (necesar în afecţiunile legate de transferul de insulină), de zinc (necesar în producerea insulinei şi a energiei), de calciu şi la creşterea nivelului de sodiu (edeme), de azot şi de fosfor (acidoză).

Există perechi de nutrienți care se influențează reciproc și care au un impact semnificativ asupra sistemul imunitar: calciul și vitamina D, vitamina A și vitamina D, vitamina E și vitamina A, magneziul și fierul, potasiul, calciul, sodiul și fosforul, cuprul cu fierul și zincul etc.

Vă doare deja capul? Și pe mine. Și când te gîndești că abia am început…

Cine pretinde așa ceva de la o mamă sau cine crede că poate intra în competiție cu Natura controlând cu ajutorul suplimentelor sau al nutriției aplicată reducționist toate aceste calibrări biochimice și care sunt menite să se realizeze natural, să știe că inteligența personală s-a întors împotriva lui, că nebunia e la o aruncătură de băț și că aroganța lui a traversat granițele Universului.



Vizualizări: 8.949

Distribuie: