Toata ziua, toata lumea “brum-brum” si seara jeleu de ciocolata “bun-bun”.

Vizualizări: 22.330

De cateva zile Petru si-a declarat independenta: merge singur! Iar Pavel si-a gasit echilibrul pe doar doua roti! Am intrat in Era “Brum-brum”, respectiv Era “Harap – Alb”. Zi de vara pana-n seara, toata lumea “brum-brum” si Harap – Alb in diverse interpretari si variante. 🙂

Petru 1 an si 4 luni

“Fiul craiului cel mai mic, nu se dumerea ce sa faca …”

“Ei, stăpâne, cum ți se pare? Gândit-ai vrodată că ai să ajungi: soarele cu picioarele, luna cu mâna și prin nouri să cauți cununa?”. “Sui pe mine, stăpâne, și ține-te bine!”

"Razi tu, razi, Harap - Alb ..."

“Razi tu, razi, Harap – Alb”, zice atunci mama tremurand … “Ia, m-ai băgat în toate grozile morții, căci, cuprins de amețeală, nu mai știam unde mă găsesc …” 🙂

Adio, limuzina corporatista, hello “brum-brum”! 🙂

“De mi-i duce ca gândul, tu mi-i prăpădi, iar de mi-i duce ca vântul, tu mi-i folosi, căluțul meu …”

Tata mai face fel de “brum-brum, dur-dur”, zilnic, cand mijesc zorii si padurea jilava se trezeste mirosind a pin. “Brum-brum” in alergare, pana dincolo de nori, dincolo de ultima statie de telecabina.

Foto by tata, la mijlocul antrenamentului

Toata ziua “brum – brum”, da’ seara vine si momentul meu de glorie, momentul “bun-bun”. 🙂

Din categoria “Mami, dupa ce termin de mancat asta, mai ai una?”, urmeaza una dintre cele mai apreciate variante de cina pentru copii (si nu numai! 🙂 ), chiar de la inceputul perioadei de diversificare a alimentatiei (cand insa se va servi in varianta simplificata).

Sa nu uit: in timp ce pregateam bunatatea asta, aburul ce se ridica din oala m-a aruncat puternic inapoi, in copilarie. Nu stiu cati dintre voi ati apucat sau ati gustat “Fosfarin”. Era un fel de pudding de cacao, se gasea foaaarte rar, niciodata indeajuns si eu eram chinuita in permanenta de de pofta lui. Tin minte si bolurile fine de sticla incrustata in care bunica turna usor compozitia cremoasa, aburinda si frumos mirositoare a ciocolata si rom. Totul servit pe un servet alb, cu broderie fina, facuta de ea. Ei bine,  de Fosfarin mi-a amintit jeleul meu.

Jeleu de ciocolata

Jeleu de ciocolata din perle de tapioca

Timp de pregatire: 20 min. Portii: min 6 (depinde cum portionati cantitatea)

Ingrediente

1.5l lapte vegetal (mie imi place cel mai mult cu lapte de soia bio sau nemodificata genetic, facut de mine acasa, dupa reteta de pe blog. E sigur, e plin de dragostea si energia mea pozitiva, spre deosebire de cel industrial).
Va e frica de soia? Cititi AICI
Aveti alergie sau intoleranta la soia? Folositi apa.

150 – 200 gr perle de tapioca se toarna in lichid, mestecand cu un tel sau cu o furculita, pentru a nu lasa perlele sa se lipeasca una de cealalta sau de fundul oalei

sirop de agave

3 linguri cu varf de pudra de roscove (se poate inlocui sau injumatati cu cacao, dar nu recomand deloc in cazul copiilor si persoanelor care lucreaza in joburi cu grad mare de uzura nervoasa)

optional: 2 linguri de cocos (se gaseste la magazin, deja razuit si deshidratat)
optional: 1/2 lingurita praf de vanilie naturala.

Mod de preparare

Se fierbe la foc mic, timp de 15 – 20min din momentul in care a inceput sa clocoteasca, mestecand continuu.

Stiti ca sunt fierte, atunci cand micile perle de tapioca (initial opace, asemanatoare unor granule homeopate 🙂 ) devin translucide, isi maresc diametrul de 2-3 ori si arata ca niste jeleuri in miniatura.

Se ia de pe foc, se adauga 1 lingurita coaja rasa de lamaie bio (eu, de cate ori prind lamai bio, le rad coaja si o pun la frigider, intr-un borcan, amestecata cu zahar brun) si se amesteca usor.

Cat timp e fierbinte se toarna in forme. Folosesc forme de silicon care imi amintesc de cele ale copilariei.

Ah, da, o mica extravaganza pentru parinti: daca aveti vreo sursa pura de rom sau de esenta de rom, puteti adauga cateva picaturi.

Varianta

Pentru a imbogati nutritiv reteta am folosit toate cele de mai sus, dar in loc de 200 gr tapioca am pus 5 linguri tapioca si 3 linguri quinoa. Atentie insa la ce semnal va da corpul! In dorinta de a imbogati nutritiv, dorinta alimentata de frica de carente, am facut si eu combinatii bombastice, la care am renntat in timp. Iata, am explicat de ce, AICI.

Bunatatea asta va face parte si din meniul copilasilor care merg la gradinita germana Waldorf, gradinita lui BBmic, alaturi de alte lucruri hranitoare, echilibrate si gustoase pe care le voi crea special pentru ei, la fel ca pentru puii mei. Pentru ca, stiti deja vorba mea, sunt doar o mama care iubeste copiii si isi iubeste copiii. Nu sunt perfecta si nu am toate raspunsurile. Dar sunt zilnic riguros informata, temeinic “studiata”, responsabil implicata si vesnic indatorata cu iubire fata de semeni.

Ce mancam de fapt?

Tapioca este radacina sau extractul “amidonos” din radacina plantei Manioca si reprezinta o sursa de carbohidrati predominant, fier, calciu, omega 3 si 6, fibra si ceva acid folic.

Sursa: Wikipedia

Sursa: Wikipedia

Eu am descoperit-o intr-o calatorie in insula Maritius. Acolo localnicii o gateau simplu, cu lapte de cocos. M-a impresionat. Simplitatea impresioneaza intotdeauna. Uneori fructe de padure si nuci macinate, sa avem o masa completa din punct de vedere nutritiv.

tapioca

***

Dupa atata “brum – brum”, “dur – dur” si “bun – bun”, se asterne linistea. Fratiile Lor dorm in pozitii identice.

SINCRON

Somn usor si Noapte “bruma”! 🙂




Vizualizări: 22.330

Distribuie: